• menținerea la Bursa de Valori sau pe RASDAQ presupune o anume transparență a societăților listate • firmele încep să evite piața de capital
În ultima perioadă, în presa centrală și locală apar tot mai multe anunțuri pentru convocarea AGA, în care unul din punctele ordinii de zi este „Retragerea de la tranzacționare a acțiunilor…”. În unele cazuri este vorba de firme despre care nu știe nimeni mai nimic. În alte cazuri, însă, este vorba de societăți care au însemnat ceva în viața economică a județului. Cu toate acestea, conducerile lor preferă retragerea de pe piețele de capital. Cauzele sînt mai multe și țin nu numai de societăți, ci de un întreg context economic
Piețele de capital românești – zguduite de tot felul de scandaluri
În timp, piața de capitala românească s-a dovedit o copie a economiei autohtone. Au urmat apoi o serie de evenimente negative. În primă fază, s-a descoperit că unele societățile de valori mobiliare se ocupau și cu altceva decît cu activitățile specifice, adică intermedieri pentru vînzare-cumpărare de acțiuni, oferte publice etc. Printre acestea, furturile de acțiuni din conturile altora au fost cele mai șocante și au erodat încrederea micilor și marilor acționari în piața de capital. Au urmat apoi alte necazuri. Mare parte din acțiuni aveau prețurile mult sub trîmbițatele valori nominale – 25.000 de lei la unele societăți, 1.000 de lei la altele -, astfel că micii acționari au început să cîrtească, considerînd că la marea privatizare au fost înșelați. În acest fel, încrederea în Bursă și RASDA a scăzut și mai mult. Apoi, a urmat o altă lovitură. S-a demonstrat că reglementările specifice nu împiedică spălarea de bani în acest sector. Ideea de investiții prin cumpărarea de acțiuni cu salariile compensatorii a fost utilizată pentru încasarea acestora. O altă lovitură a fost chiar cele întîmplate cu societățile listate. Firme aparent puternice au început să aibă probleme economice și financiare. În județul Bacău, cele mai cunoscute la acea vreme au fost Rafo Onești, Zahărul Sascut, dar au mai urmat și altele.
CNVM a încercat să facă ordine
După listarea societăților de investiții financiare, lucrurile au părut că se mai îndreaptă, cel puțin la Bursa de Valori. Cu piața RASDAQ însă, lucrurile erau încă încețoșate. Drept urmare, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a decis să facă ordine și pe acest sector. Mai mult, chiar societatea care administrează bursa electronică RASDAQ – numele s-a păstrat – a decis ceva similar. Curățenia era necesară pentru că o parte din firme erau inactive, în sensul că nu acțiunile lor nu erau deloc tranzacționate. O altă parte s-au desființat, au falimentat, deci au dispărut. Încă de anul trecut s-au impus o serie de reguli de transparență mult mai drastice, depășind chiar și Bursa de Valori. Odată cu acestea, lucrurile au început să se precipite. Pe de o parte, CNVM a început să suspende societățile care nu aveau contract de registru sau nu aveau ce căuta, pratic, pe piață. Apoi, cînd transparența a devenit obligatorie, unele firme au început ele să opteze pentru retragerea de pe piețele organizate.
Numărul societăților care-și retrag acțiunile de la tranzacționare este din ce în ce mai mare
Inițial, suspendările au vizat doar societățile care erau doar un balast pentru piață. Apoi, chiar societățile au început să solicite acest lucru. „În mod normal, menținerea pe piețele organizate de capital presupune anumite costuri – ne-a declarat directorul societății de valori mobiliare Trend SA Bacău, Eugen Bogdan. Un contract cu o societate de registru, transmiterea unor date înseamnă ceva bani. Totuși, costurile nu sînt atît de mari încît firmele de calibru să se retragă de pe piață. De regulă, motivele sînt altele”. Printre societățile care au solicitat retragerea acțiunilor de pe piața de capital se numără și nume serioase, care au activități performante. Iată doar cîteva exemple: Medica SA, Junior, Alimex etc. Altele chiar nu aveau ce căuta acolo. Iată o listă a firmelor care sînt suspendate de la tranzacționare pe RASDAQ. Invest Ceracom, Master Mateza, Prest Kingses, San Giorgios, Sinbet nu au contract de registru. La fel apare și Zahărul Sascut, dar se știe clar că firma a falimentat de multă vreme și nu mai există acțiuni de tranzacționat. Foraj Sonde Comănești și Moldoterm au fost oprite de la tranzacții pe termen nelimitat. Divid Dedeman, Pratobac Bacău sînt suspendate de anul trecut, iar deciziile au fost mereu prelungite.
Alta este situația în cazul firmelor serioase. Conducerea Suinprod Nicolae Bălcescu a cerut oficial delistarea, ca și Carbac, Avicola, Sortbac Bacău, Alimex, Junior sau Medica. În aceste cazuri însă, retragerea de pe piață are alte semnificații. Firmele respective sînt privatizate. Menținerea pe piață înseamnă un minim grad al transparenței informației, precum și o anume incertitudine a mișcării acțiunilor. acest fapt s-a dovedit uneori păgubitor, iar cei care le conduc vor să-l evite. Trebuie reținut că societățile care se retrag de la tranzacționare devin închise din acest punct de vedere, în sensul că acțiunile lor nu se mai mișcă liber, după cerere și ofertă. Vînzarea și cumpărarea se face măcar cu acordul marilor acționari, care pot bloca operațiunea. În plus, prețurile sînt stabilite tot în cerc închis. Un punct important privește și bilanțurile financiar contabile, care nu mai sînt accesibile la niveluri extinse.
Paradoxurile persistă încă pe piața de capital autohtonă
Cu toată curățenia, atît pe Bursa de Valori, cît și pe piața RASDAQ mai sînt paradoxuri. Astfel, Sofert Bacău este listată la Bursa de Valori, deși combinatul de îngrășăminte chimice are destule probleme, iar anul trecut a stat mai mult închis. Pe piața RASDAQ, întîlnești firme precum Chimcomplex sau Carom, despre care se știe bine că au datorii imense. De asemenea, și acțiunile Letea sînt, oficial, tranzacționabile, iar producătorul de hîrtie are necazuri financiare mari. Alte firme care nu prea ar trebui să fie aici sînt Agromec-urile. Chiar dacă unele nu sînt falimentare, tranzacțiile cu aceste acțiuni practic nu există. La fel este în cazul Vinalcool, despre care se știe că a fost închisă din cauza devalizării de către patronii turci.
Trebuie reținut că retragerea de pe piața de capital este motivată și altfel. Ea nu și-a atins unul din scopuri și anume atragerea de capital circulant. Pînă acum, au existat prea puține emisuni de acțiuni din partea societăților comerciale în scopul de a obține bani de la cumpărători. În acest caz, investitorul trebuie să aibă dreptul să știe ce se întîmplă cu banii lui, convertiți în acțiuni. Surprinzător, dar cîteva firme din Ardeal au spart gheața și chiar cu succes, în sensul că au făcut emisiuni de acțiuni, pe care le-au vîndut. Dar percepția românilor încă nu este clară în acest sens. Cei mai mulți au rămas cu acțiunile din marea privatizare și vor doar să scoată bani. Deci mai este încă de luptat în această direcție. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns