– are 25 metri, un singur scriitor, dar doi autori, iar daca o vei fi parcurs, lumea ta se va fi intors cu capul in jos – aceasta ar fi, in citeva cuvinte, descrierea unui inedit jurnal scris si trait deopotriva de doi tineri deosebiti, Liana Oprea (Bucuresti) si Razvan Antonescu (Brasov), intr-o calatorie efectuata „impreuna, dar separat” in America de Sud, in perioada 2008 – 2009 – jurnalul a fost relansat miercuri dupa-amiaza, 18 aprilie 2012, in Natura Club din Bacau in prezenta, fizic a Lianei Oprea si spiritual – pentru ca din decembrie 2011 el este doar spirit – a lui Razvan Antonescu
Pasionatii de un altfel de literatura – „altfel” facind referire si la fond, dar si la forma – iubitori de calatorii intru aflarea sinelui, nonconformisti si curajosi totodata se vor regasi cu siguranta fascinati in „333 de zile cu capul in jos” – povestea scrisa si traita de doi astfel de tineri din Romania, Liana Oprea si Razvan Antonescu, prin calatoria lor de opt – noua luni in perioada 2008 – 2009, in America de Sud. Gindindu-ne la „forma”, volumul este fascinant pentru ca el este de inaltimea si lungimea unui sul de hirtie igienica, materialul nefiind acelasi dar aceasta numai si numai pentru ca „tehnic, este imposibil sa se scrie pe un sul de hirtie igienica”, astfel ca s-a ales in cele din urma un material gen papirus, dupa cum a explicat autoarea „de fapt” a jurnalului, pentru ca „de drept” autor este si Razvan. Revenind la „fond”, textul „333 de zile cu capul in jos” este „altfel” pentru ca el este scris de Liana, aventurile sint ale ei si ale lui Razvan insa, multe povestite de cel din urma in cele citeva regasiri ale celor doi pe traseu. „Sint experiente traite practic impreuna, dar separat. Pentru ca in cele opt luni, ne-am suprapus doar parte din timp, calatoriile facindu-le singuri. Ne intilneam in anumite puncte si povesteam. Razvan este foarte bun in discursul colocvial. El a vrut tare sa scrie cartea aceasta, textul este al meu, dar aventurile sint ale noastre”, ne-a marturisit Liana Oprea, prezenta miercuri dupa-amiaza, 18 aprilie, in Natura Club din Bacau, pentru relansarea „sulului” – jurnal, acelasi loc in care, cu zece lui si zece zile inainte, acesta era lansat in premiera pentru Bacau,in prezenta fizica a lui Razvan care acum este spirit. „Altfel” a fost si relansarea cartii, daca e sa ne gindim ca aceasta s-a facut intr-un cerc restrins si foarte, foarte cald, asa cum este intr-o familie, fara discursuri lungi si oficiale si aplauze mai mult sau mai putin sincere. A fost o discutie pur si simplu, in permanenta la prezent, despre calatoria „impreuna dar separat” – ironia sortii – a doi prieteni, Liana si a Razvan, o caltorie mult iubita si mereu la prezent spusa si de mama si fiica lui Razvan. „Intentia pentru care Razvan a vrut sa scrie aceasta carte a fost de impartasi ceea ce a insemnat, la propriu, aceasta calatorie pentru noi. O calatorie geografica la vedere care pentru noi a insemnat mult mai mult, a insemnat «calatoria noastra». Razvan este un om al faptelor. Cum face Razvan faptele, nu au multi curajul. Nu spun capacitatea, pentru ca asta o are fiecare, ci curajul. Capacitatea si libertatea ne apartin tuturor in aceeasi masura. Totul este sa ne cultivam curajul pentru a putea face faptele, a porni calatoria”, a fost „discursul” Lianei Oprea. Si un moment de reculagere a mai fost si o poezie despre lumina unei stele la prezent scrisa, impartasita tuturor si dedicata de Ana cea de zece ani, tatalui Razvan. „Citind citeva fragmente scrise de Liana, despre calatoria lor, am fost acolo, cu ei. Este fascinant. In nici un manual nu veti gasi ce se gaseste in aceasta carte”, a mai fost si marturisirea Iuliei Barbu, gazda intilnirii pentru relansarea volumului – sul de 25 metri. Acesta se poate achizitiona de catre doritori la pretul de 100 lei de la Natura Club din Bacau. Fragmente (putin modificate) semnate de Liana Oprea pot fi citite de asemenea, pe site-ul www.tedoo.ro (Brad Florescu) precum si pe www.catchy.ro. Cu doar citeva luni inainte de calatoria finala pe acest pamint, Razvan Antonescu – un continuu prezent in inimile celor care l-au cunoscut – spunea intr-un interviu publicat pe portalul www.mytex.ro ca „Am ales sa numim cartea «333 de zile cu capul in jos», pentru ca eu am stat opt luni in America de Sud, iar Liana trei, impreuna avind aproximativ 333 de zile, iar «cu capul in jos» se refera la faptul ca eram in emisfera sudica”. Despre formatul cartii autorii spun ca si l-au dorit ca pe un „sul de hirtie” pentru ca „poti sa-l pui oriunde, nu neaparat in biblioteca, nu prinde praf, are multe intrebuintari!”. Volumul este legat cu o sfoara subtire cu capetele unite de un capac de bere… Razvan Antonescu si-a incheiat calatoria paminteasca in Kenya, rapus de malarie, la finele lui decembrie 2011.
Respect !