O excursie poate valora mai mult decît o zi de școală

O manifestare relativ comună, precum tradiționala excursie școlară, poate adesea dezvălui elemente complexe de natură educațională și chiar economică. Astfel că am însoțit recent două clase ale Școlii nr. 15 din Bacău pe traseul de o zi Piatra Neamț – Bicaz – Izvoru Muntelui, cu oprire la mănăstirile Bistrița și Pîngărați.
în jurul orei 7 dimineața, autocarul părăsea orașul într-o atmosferă de veselie și relaxare, pe acorduri de «Nu ne place școala». Prima destinație a micuților a fost grădina zoologică din Piatra Neamț. Au urmat mănăstirile și o plimbare cu vaporașul pe lacul Bicaz, ușor umbrită de numeroasele gunoaie plutind sinistru la suprafața apei. Cel mai mult s-a zăbovit în stațiunea de la poalele muntelui Ceahlău, unde copiii s-au cufundat în jocurile tipice vîrstei, sub supravegherea învățătoarelor și a cîtorva părinți.
Ce presupune o astfel de ieșire în aer liber, programată de obicei ca și dar făcut elevilor la începutul vacanței mari, din punct de vedere economic? „în această perioadă avem comenzi aproape zilnic, din partea unităților de învățămînt și nu numai, în general pentru trasee de o zi sau două în Nordul Moldovei și pe Valea Prahovei. în cazul de față, combustibilul mașinii ajunge la circa 200 de lei”, ne-a spus șoferul Gică Doboș. „Elevii au plătit pentru drum 27 lei, iar contractul cu firma de transport, după obținerea aprobării Inspectoratului, ne-a ajuns 1.300 de lei”, a explicat învățătoarea Marilena Prisecaru, unul dintre organizatori.
Dincolo de partea economică, evident rentabilă pentru ambele părți, o excursie prezintă importanță deosebită în formarea copiilor. „O zi de drumeție poate fi mult mai valoroasă decît una de școală. Efortul pe care-l presupune face însă cît o săptămînă de lucru în clasă, dacă ne gîndim la responsabilitate”, au mai comentat învățătoarele. Pe de o altă parte, integrarea europeană a învățămîntului cuprinde activitățile extracuriculare de acest gen, o drumeție atingînd multiple obiective atît în sfera didacticului, cît și în cea a socializării. „Am optat pentru acest traseu cu peisaje montane și mănăstiri pentru a le oferi copiilor o doză de relaxare într-un mediu corespunzător, dar și o apropiere de Biserică, care vine în completarea orelor de religie. De asemenea, ei au astfel posibilitatea să relaționeze în afara școlii, să se cunoască mai bine, să învețe unele aspecte ale existenței într-un grup”, a mai zis Marilena Prisecaru. De altfel, am avut surpriza de a observa în grup dezvoltarea unor inocente și copilăroase «iubiri» între unii colegi de clasă. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!