Așa cum vă anunțam în numărul de ieri al ziarului nostru, am promis să revenim cu detalii referitoare la expoziția de grafică japoneză Kohsei și Toshio Yoshizumi, vernisată miercuri, 24 iulie, la Centrul Internațional de Cultură și Arte „George Apostu” din Bacău.
Se știe că deschiderea expoziției nipone de grafică în orașul nostru a făcut subiectul unei discuții în cadrul unei ședințe a Consiliului Județean în ziua de 28 iunie a.c. Atunci, la propunerea consilierului Dumitru Bontaș a fost aprobată suma de 60 de milioane de lei pentru organizarea, pe lîngă consacratele Saloanele ale Moldovei (cu participare artistică internațională) și a Taberei de pictură de la Tescani, și a unei expoziții de grafică japoneză. Ca în orice situație de acest gen, lucrurile au decurs firesc. Pînă în ziua cînd a apărut proba contrarie, momentul adevărului, taman în ziua deschiderii.
„În Transilvania, nu sîntem obișnuiți cu astfel de manevre”
Plecînd de la principiul „mulți știu, puțini cunosc”, am fi putut lăsa „mortu’n păpușoi” și toată lumea ar fi fost liniștită. Însă, dorim ca măcar de dragul ideii de adevăr să vă prezentăm o simplă stare fapt fără a conchide nimic. Deci, această expoziție era preconizată a putea fi vizitată, atît la Centru de Cultură „George Apostu”, cît și la Muzeul de Artă și Etnografie din Bacău, lucrările urmînd a fi împărțite pe autori. Adică Kohsei într-o parte și Toshio într-alta. Sau invers. Însă nu a fost să fie așa. Amîndoi și-au prezentat lucrările la Centrul „Apostu”. „Aș dori ca publicul să cunoască ceea ce se întîmplă. Am fost puși într-o situație foarte delicată, deoarece s-a încercat o contramandare a expoziției cînd totul era deja aranjat și artiștii japonezi era pregătiți să vină aici”, a spus Ovidiu Petcă, președintele Fundației Culturale „Bienala Internațională de Grafică Cluj”, inițiatorul acestui proiect. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al clujeanului Petcă, vinovat de situația bulversantă creată este Dorinel Ichim, Directorul Muzeului de Artă și Etnografie din Bacău. „Directorul Ichim a fost neprincipial în toate discuțiile purtate. Toate explicațiile pe care ni le-a oferit cu privire la cei doi graficieni japonezi și sosirea lor în Bacău erau ciudate. Și acest fapt, cu toate că artiștii niponi au venit pe banii lor. În calitate de fundație am încercat să ajutăm Muzeul de Artă din Bacău, prin deschiderea acestei expoziții și posibilitatea achiziționării unor lucrări pentru colecția muzeului. Așa, însă, instituția băcăuană a fost văduvită de asemenea exponate. Îmi pare rău de tot ce s-a întîmplat, nu știu ce a făcut directorul Ichim cu fondurile rezervate acestui eveniment. Poate le-a amînat. Nu pot să-mi explic, însă noi, în Transilvania, nu sîntem obișnuiți cu asemenea manevre”, a încheiat dezamăgit Ovidiu Petcă.
Surprinși de această declarație, ce a dezvăluit o stare de conflict, nebănuită pe figurile celor prezenți la vernisaj, l-am contactat pe Dorinel Ichim, pentru a ne expune și punctul dumnealui de vedere. „Muzeul nu s-a angajat într-o expoziție organizată în acest fel”, a declarat acesta. Conform opiniei sale, Muzeul de Artă și-a asumat „deschiderea unei expoziții fără prezența japonezilor, deoarece în plan nu erau trecute cheltuieli ce țin transportul și cazarea artiștilor. „Nu am încheiat nici un protocol cu privire la cei doi graficieni. Am fost puși în fața unei situații despre care nu știam nimic, și nu am avut banii necesari pentru cazarea lor aici. Eu nu vreau să plătesc pe cei invitați de altcineva”, a afirmat Dorinel Ichim. Concluzia a fost că „noi nu ne puteam permite decît susținerea expoziției în Galeriile noastre, fără alte costuri suplimentare”. Și, cum au apărut costuri suplimentare, grafica japoneză și-a luat adio, cel puțin în acest an, de la galeriile Muzeului de Artă și Etnografie.
„Nu vă dau nici o informație. Bună ziua”
Deci, conform formalităților, „greul” acestui vernisaj, cu tot ce înseamnă el pentru cultura băcăuană, a căzut pe spatele Centrului de Cultură „George Apostu”. Din convorbirile telefonice purtate cu angajații Centrului am aflat doar că Geo Popa, directorul acestui așezămînt de cultură, este plecat din oraș. Restul, o „dureroasă” atitudine de credincioșie și tăcere față de modul de a contacta „șeful”. În cele din urmă, l-am găsit pe Geo Popa grație „mobilului”. Abia am apucat să facem prezentările, căci, asemeni unui furtuni de vară, s-a declanșat brusc: „eu mi-am făcut datoria de om de cultură, organizînd o expoziție de grafică. Duceți-vă, vizitați-o și mai vorbim după aceea. Dacă aveți chef de scandal e treaba voastră”. După care a încheiat: „în altă ordine de idei nu vă mai pot da nici o informație. Bună ziua”. Și, tăcere. După cum probabil bănuiți, singurul nostru gînd era să-l întrebăm de unde a făcut rost de fonduri pentru ambii japonezi, în condițiile în care nu era programat decît unul cu lucrările la Centru de Cultură „George Apostu”. Dar n-a fost să fie.
„Am un sentiment de vinovăție pentru situația creată”
Ce și cum s-a petrecut în cultura locală cu prilejul expoziției de grafică japoneză, ne-a lămurit, credem noi, consilierul județean Dumitru Bontaș, cel care a propus majorarea bugetului pentru cheltuieli în cultură. „Am înțeles că din lipsă de fonduri nu a fost aprobată suma cerută în ședința Consiliului din iunie. Datorită acestui fapt, muzeul nu a mai putut participa ca organizator”, a opinat consilierul băcăuan. Cu alte cuvinte, deși în ședința de lucru autoritatea județeană a fost de acord cu 60 de milioane pentru evenimente culturale, totuși acești bani n-au mai fost virați în contul „culturii”. „Cred că a apărut o stare tensionată între cele două instituții băcăuane, întrucît Geo Popa s-a simțit nedreptățit, deoarece nu ne-am ținut de cuvînt în privința fondurilor”.
Deși nu este inculpat în nici un fel în această situație, profesorul Bontaș se simte vinovat. „Am un sentiment de vinovăție, căci Consiliul nu a onorata această sumă”.
De aici, am înțeles pe cît se poate cum stau lucrurile cu banii, dar de la aspectul pecuniar al problemei și pînă la telefonul închis de Geo Popa, ori atitudinea Consiliului Județean, care una asigură pe față și alta face pe la spate, e distanță mare.
Așa cum am mai spus, nu se cade o concluzie din partea noastră, mai ales că a fost vorba doar de o simplă expoziție de grafică japoneză și cîteva zeci de milioane de lei. Lăsăm cititorii să intuiască ce-ar fi în cazul în care această „expoziție” ar fost substituită de altceva mai „mare”. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns