O mutaţie genetică a dus la pierderea penajului din zona gâtului la găinile transilvane

Găinile cu gâtul dezgolit, lipsit de penaj, din Transilvania au suferit o mutaţie genetică care a dus la dispariţia penajului din această zonă, făcându-le mai rezistente la căldură, conform unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Edinburgh, transmite National Geographic News.

Gâtul dezvelit al găinilor transilvane este rezultatul unei mutaţii genetice ce produce în exces o moleculă ce stopează dezvoltarea penajului, denumită BMP12, conform studiului.

Această mutaţie a apărut pentru prima oară la păsările de curte din nordul României în urmă cu mai multe sute de ani. Găinile cu gâtul dezvelit seamănă cu curcanii, având un corp de găină şi un cap asemănător curcanilor, la capătul unui gât lung şi roşu.

Cercetătorii au tratat embrioni ai unor găini obişnuite cu molecula BMP12, în laborator, şi au obţinut păsări cu gâtul lipsit de penaj, fapt ce sugerează că penajul din zona gâtului este mai sensibil la acţiunea acestei molecule decât cel ce acoperă restul corpului, conform coordonatorului acestui studiu, Denis Headon, biolog la University of Edinburgh’s Roslin Institute.

Echipa a realizat mai multe analize ADN şi a ajuns la concluzia că un acid derivat din vitamina A este produs în pielea din zona dezvelită a gâtului. Acest acid amplifică efectele moleculei BMP, lăsând gâtul acestor păsări complet descoperit.

Spre deosebite de majoritatea mutaţiilor genetice recente, ce au în general efecte negative asupra organismului afectat, mutaţia ce a dus la dispariţia penajului de pe gâtul acestor păsări le-a crescut considerabil popularitatea în rândul fermierilor pentru că aceste păsări sunt mai rezistente la căldură şi produc ouă şi carne de o calitate mai bună, devenind indispensabile pentru crescătorii din ţările cu climă caldă, aşa cum este Mexicul.

Conform aceluiaşi studiu, toate păsările au predispoziţia de a-şi pierde penajul din zona gâtului în primul rând, în cazul creşterii concentraţiei de BMP12 din piele, atunci când se confruntă cu o climă mai caldă, pentru a-şi coborî temperatura corpului, aşa cum este şi cazul struţului spre exemplu.AGERPRES