Între studioșii aflați anul acesta pe băncile Universității din Bacău se află și tînăra Carmen Onwuhafua din Nigeria. La cei 17 ani ai săi, ea este cea mai tînără persoană care învață în instituția universitară băcăuană. Aflată la un curs de limba română în cadrul Facultății de Litere pentru un an de zile, Carmen locuiește de aproape două săptămîni în căminul studențesc din spatele Facultății de Educație Fizică și Sport. Pînă la începerea anului universitar 2003-2004, cînd va studia Medicina la București, Carmen se va iniția la Bacău în tainele limbii române.
Cu un nume de familie nigerian, Onwuhafua, care s-ar traduce în română „cea fericită” , alăturat prenumelui Carmen, tînăra lasă impresia că are totuși ceva românesc în sînge. Carmen vorbește puțin românește. Cel mai corect pronunță localitățile prin care a trecut: București și Rîmnicu Sărat. În rest, exersează cu manualele de limbă română atît în cameră, cît și la Universitate. Chiar și așa, rîde mult cînd vede că fetele din cameră sînt fericite, fără să priceapă prea bine ce se întîmplă în jurul ei. Însă, după ce i se explică despre ce este vorba, nu rezistă să exprime și ea măcar o idee față de una sau alta dintre chestiunile aflate în discuție. Evident în limba engleză, pe care o traduc colegele.
„Am mai fost în România acum trei ani și am stat o lună la București și la Rîmnicu Sărat. Sînt născută în statul Kadanu din Nigeria și mama mea este de origine română, iar tatăl nigerian”, ne-a spus ea. De ce Rîmnicu Sărat? „Pentru că acolo sînt bunicii mei din partea mamei”, explică tînăra. Iar la București are un frate mai mare cu doi ani, care învață tot la Medicină.
Chiar dacă este de scurt timp în orașul lui Bacovia, Carmen își pune deja o mulțime de întrebări privitoare la modul de viață, îndeosebi viața la cămin unde a întîlnit o mulțime de „ciudățenii”, despre mîncarea din România și, nu în ultimul rînd, despre temperatura de afară. „Îmi place camera de cămin și cele patru colege ale mele, ne-a zis Carmen zîmbind, însă trebuie să mai exersez cu anumite lucruri. Aseară, și-a amintit ea, am văzut pe sală niște tipi care au făcut un grătar, ca la un picnic”. A cerut explicații fetelor și a înțeles că viața de cămin este una a tuturor posibilităților. La capitolul exersări, la loc de cinste se află și toaleta căminului care, la ceas de seară, se „împlinește”, adică se înfundă cu hîrtie igienică și alte asemenea.
Aflată în plin proces de integrare în sistemul universitar românesc, inconfundabil, dacă ne gîndim la cîte-i trec prin minte studentului, Carmen afișează continuu semnul mirării. „Se întreabă de ce mîncăm la fiecare masă pîine, deoarece la ea nu este așa”, a afirmat Mădălina, una dintre colegele de cameră. Apoi, ne-a spus tot ea, Carmen se îmbracă în fiecare zi cu două perechi de pantaloni. „Aici temperatura este mult mai scăzută decît la noi. Și în Nigeria există perioade, de-a lungul anului, anotimpuri reci, dar nici chiar așa”, ne-a explicat Carmen. Evident că fetele din cameră sînt foarte curioase cu ce se va îmbrăca la iarnă. În aceste condiții, este explicabil de ce marele dușman el nigeriencei rămîne frigul. În rest, „cea fericită” este foarte simpatică, chiar dacă nu pricepe limba română și dorește tare mult să se vorbească, cel puțin în cameră, tot românește. Colegele, studente la Engleză -Franceză, o consideră o adevărată „mină de aur”. „Așa avem și noi ocazia să vorbim mai mult în engleză și să ne mai exersăm vocabularul”, a lămurit Mădălina. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns