Județul Bacău se îndreaptă spre o nouă criză a salubrității, după ce mai multe primării au uitat sau refuză să achite datorii de peste 5,2 milioane de lei pentru aproape 19.000 de tone de gunoi. Această cantitate reprezintă încărcătura de deșeuri din 1.900 de camioane, ce ar putea fi adunate într-o coloană de 16 kilometri.
Deșeurile au fost strânse și transportate de Romprest din 65 de localități ale județului, însă 38 dintre aceste UAT-uri (unități administrativ teritoriale) au restanțe uriașe la plata acestui serviciu. În topul datornicilor ar fi Moinești și Dărmănești, cu restanțe de peste 2,8 milioane de lei, pe care primăriile celor două localități le contestă în Justiție.
Salubrizare complicată
Problema salubrizării din județul Bacău este complicată, fiind prezentată de Ziarul de Bacău în mai multe episoade. În esență, disfuncționalitățile sunt cauzate de greutatea cu care este administrat contractul de colectare și depozitare a deșeurilor încheiat cu Romprest de ADIS (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare). Din ADIS fac parte toate cele 93 de localități ale județului, la care se adaugă Consiliul Județean.
Toată salubrizarea este guvernată de proiectul Sistem Integrat de Management al Deșeurilor (SIMD), care este împărțit pe mai multe activități, iar una dintre acestea este contractul cu Romprest, semnat de ADIS în numele și pe seama a 65 de localități (municipiul Bacău și 22 de comune încă nu au organizat licitația pentru operatorul de salubrizare). Din punctul de vedere al plăților, primăriile colectează taxe de salubritate de la persoane fizice, iar banii ar trebui virați către ADIS, care plătește tarifele percepute de Romprest, în urma licitației.
În practică, lucrurile nu sunt atât de simple, pentru că s-au adunat facturi restante din luna aprilie, iar ADIS are de achitat către Romprest nu doar 5,2 milioane de lei, cât are de încasat de la UAT-uri, ci peste 6,6 milioane de lei. Cum ADIS nu are decât banii plătiți de UAT-uri, prin primării, conducerea asociațiai a trimis somații disperate către responsabilii din localitățile cu datorii. Este vorba despre 38 de localități care datorează cele 5,2 milioane de lei, reprezentînd 19.000 de tone efectiv ridicate și transportate de Romprest SA.
În topul datornicilor, sunt, potrivit ADIS, municipiul Moinești, cu aproape 2 milioane de lei, și orașul Dărmănești, cu aproape 740.000 de lei neachitați. Urmează Stănișești (284.000), Blăgești (213.000), Corbasca (199.000), Gura Văii (132.000), Podu Turcului (101.000) șamd.
Moineștiul și Dărmăneștiul refuză să plătească și apelează la Justiție
Primăriile Moinești și Dărmănești funcționează sincron, în legătură cu situația salubrizării din județ, primarii celor două localități fiind controlați politic de Viorel Ilie, fost primar în Moinești, primvicepreședinte ALDE și, acum, ministru în guvern. Contactat de Ziarul de Bacău, Valentin Vieru, primarul din Moinești, a detaliat punctul său de vedere referitor la restanța reclamată de ADIS.
„E o restanță pe care doar ADIS o recunoaște, noi, Primăria Moinești nu o recunoaștem. De altfel, am deschis o acțiune în instanță, în aprilie, vom vedea ce spune Justiția”, a precizat, pentru Ziarul de Bacău, Valentin Vieru, primarul municipiului Moinești.
În opinia sa, executivul local nu face decât să pună în aplicare o Hotărâre de Consiliu Local, prin care aleșii de toate culorile politice au votat în unanimitate tarifele de salubritate de 7,5 lei la bloc și 6 lei la casă. „Noi ne-am descurcat înainte cu banii ăștia, nu cu 9 lei, cât cere acum Romprest, prin intermediul ADIS. Acel preț a fost o prognoză din 2010, a unui consultant”, a declarat Vieru. Potrivit edilului, municipalitatea se descurca foarte bine înainte de Romprest și ADIS, ba făcea și colectare selectivă, lucru care acum nu se mai întâmplă, din cauza unui blocaj în justiție al unei licitații pentru operatorul gropii de gunoi ecologice.
Soluția pe care o vede primarul Moineștiului este plata pe cantitate. „Nu poți să mergi la un agent economic și să-i impui o taxă. În mod normal, e nevoie de acordul părților, iar plata să se facă în funcție de cantitatea de gunoi.
În final, primarul Valentin Vieru a dat asigurări că nu are datorii pentru salubritate. „ADIS și Romprest nu vor încasa niciodată acei bani (restanța de aproape 2 milioane lei consemnată de ADIS – n.r). Noi am plătit lunar, conform deciziei Consiliului Local Moinești. Banii încasați de la populație i-am transmis la ADIS. Dar vom vedea și ce spune Justiția”, a concluzionat edilul.
ADIS e de altă părere
În anul 2010, absolut toate cele 93 de localități ale județului, inclusiv Dărmănești și Moinești, au aprobat prin HCL Planul anual de evoluție a taxelor și tarifelor aferente proiectului Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide (SIMDS) în județul Bacău. Ulterior, toate aceste 93 de UAT-uri și CJ Bacău, în AGA, au aprobat o Hotărâre referitoare la aprobarea planului.
Pe scurt, ce înseamnă: încă din 2010, toate UAT-urile au agreat un plat de evoluție a taxelor și s-au obligat să instituie taxe pe locuitor. Obligația de instituire a taxelor de salubritate, în cuantumul prevăzut în plan, a fost prevăzută în cadrul documentului de poziție privind modul de implementare a proiectului. Planul și documentul de poziție au fost aprobate prin HCL și hotărâri AGA. Documentul de poziție poartă semnătura fiecărui primar în funcție, la data respectivă.
Pe lângă cererea de finanțare, Studiul de Fezabilitate și indicatorii tehnico economici, Consiliul Județean a depus la Ministerul Mediului și cópii după HCL și hotârârea AGA, referitoare la taxă și documentul de poziție. Acest lucru înseamnă că, în schimbul obligației asumate de membrii ADIS, de instituire a taxelor și delegare a serbviciilor de salubritate, județul Bacău, prin CJ, a beneficiat de finanțare de la Ministerul Mediului și Comisia Europeană.
„În absența acestor asumări din partea UAT-urilor, proiectul nu ar fi fost finanțat. La momentul respectiv, în cadrul ședințelor AGA, președintele ADIS, consultantul proiectului au oferit explicații suficiente referitoare la nevesitatea instituirii și respectării respectivelor taxe. Deci din 2010, toată lumea știa cât va fi taxa și ce reprezintă”, explică Bogdan Seto, directorul executiv al ADIS.
Potrivit lui Seto, acum, primaria Moinești neagă propriile HCL din 2010 și 2013. Taxele și impozitele sunt aprobate anual, odată cu bugetul, iar fiecare om de administrație știe acest lucru: „Planul anual de evoluție a taxelor și tarifelor nu a fost abstract, ci cu un caracter ferm, multianual, pe baza căruia s-a obținut finanțarea”.
„Legat de faptul că «municipiul Moinești s-a descurcat», cunosc foarte bine cum s-a facut colectarea deșeurilor, prin salariații primăriei, deșeurile au fost duse în stația de sortare, deși acolo ar fi trebuit duse doar cele colectate de selectiv. De la stația de sortare, care a funcționat ca o stație de transfer, au fost transportate de SOMA pe baza unui simplu contract de transport, și nu a unui contract de delegare a gestiunii serviciului gestionare și transport deșeuri”, declară Bogdan Seto.
Directorul executiv comentează și afirmația legată de faptul că nu s-ar puteat impune taxe agenților exonomici: „Domnul Vieru contrazice propriul vot din CL, în condițiile în care agenții economici au fost taxați prin decizia Consiliului Local înainte de intrarea Romprest. De altfel, cantitățile de deșeuri colectate de Romprest de la agenții economici sunt mai mari decât cele colectate de primăria Moinești, de la aceiași agenți economici. Explicația ar fi lipsa certitudinii că, înainte, toate costurile erau acoperite din taxa de salubritate și nu din alte venituri la bugetul local. De asemenea, nu e sigur nici că plata personalului primăriei, angajat în serviciul de salubritate, era făcută tot din taxă”.
Doar ADIS plătește la cantitate
Referitor la plata pe cantitate, solicitată de Moinești și Dărmănești, Bogdan Seto precizează că acest lucru îl face numai ADIS. Primăriile nu pot plăti în funcție de cantitate, pentru că nu li se emit facturi. Mecanismul de plată prevăzut în proiect și contract presupune plata cantităților de către ADIS, din sumele colectate de la toate UAT-urile.
Concret, avem tarif mai mic pe tonă în urban (162 + TVA pe tonă) și mai mare în rural (317 + TVA, pe tonă). Logica este una extrem de simplă, spune Seto, costurile reale sunt evident mai mari de colectat și transportat cantități mici, pe distanțe mari. E mai ieftin să transporți cantități mari, pe distanțe mici. Însă taxele de salubritate sunt stabilite în funcție de indicele mediu de generare, dublu în urban față de rural, și gradul de suportabilitate al populației, raportat la venituri.
Statistic, în urban, un cetățean produce dublu gunoi decât un cetățean din rural. „De aici, rezultă paradoxul funcțional al sistemului: cetățeanul din urban produce dublu, plătește dublu, UAT-urile din urban au beneficiat de investiții mult mai mari decât cele din rural, însă prețul unitar pe tonă este mai mic. Iar toate aceste lucruri se echilibrează în cadrul contractului, în interiorul ADIS, pentru că acest contract a presupus și presupune deșeurile tuturor și nu doar ale unua luat individual și cântărit separat. Populația tuturor și banii tuturor”, afirmă Seto.
„Sunt conștient că pentru un cetățean poate fi dificil de înțeles acest mecanism, însă este just, menit să echilibreze funcționarea mecanismului, pe raza tuturor UAT-urilor”, mai declară directorul executiv al ADIS.
Unde au dispărut locuitorii Moineștiului ?
Una dintre problemele contractului de salubrizare este că plata se face în funcție de numărul de locuitori raportat de primari. În Moinești, executivul local susține că numai 11.000 delocuitori au de achitat taxa, dar cifra intră în contradicție cu prezența la vot (aproape 10.000 de persoane), dar și cu cantitatea mare de deșeuri colectate, nepotrivită unei populații atât de mici.
Valentin Vieru și-a exprimat punctul de vedere legat de numărul foarte mic de plătitori ai taxei de salubritate: „Numărul plătitorilor de impozite și taxe nu este același cu al locuitorilor. De acest serviciu beneficiază numai 11.000 de locuitori. Restul – 3-4 mii – sunt la muncă în străinătate, alții sunt studenți, elevi, beneficiari de ajutoare sociale, persoane cu handicap”.
ADIS are însă alte cifre, face alte calcule. Proiectul Sistem Integrat, de care beneficiază toate UAT-urile, a fost fundamentat pe cifrele Recensământului din 2002. Contractul de delegare încheiat de ADIS cu Romprest în 2015 a fost fundamentat pe baza estimărilor numărului populației deservite pe baza Recensământului din 2011, ale cărui cifre au fost publicate în 2012.
Este de notorietate că între cele două recensăminte, populația fiecărei localități a scăzut. La nivelul județului, populația a scăzut cu 90.000. Documentația de atribuire și implicit numărul estimativ al populației deservite (utilizatori ai seriviului) au fost aprobate de UAT-uri în 2013. Acest lucru înseamnă că același Consiliu Local aprobat o documentație de atribuire în care pentru municipiul Moinești era utilizată cifra de la Recensământ, în speță peste 21.000 de locuitori.
Pentru cele 65 de UAT-uri deservite de Romprest, populația totală era de 308.000 de locuitori. În momentul în care contractul a devenit operațional, aparatul tehnic al ADIS a solicitat fiecărui UAT deservit de Romprest raportarea numărului utilizatorilor serviciului public de salubritate.
„Este obligația legală a fiecărui primar de a ține la zi evidența utilozatorilor serviciului. Sunt de acord că această evidență la zi diferă cu evidența la momentul 2011, când a avut loc Recensământul”, afirmă Bogdan Seto, directorul executiv ADIS.
De atunci, această cifră reală cunoaște modificări (nașteri, decese, migrație etc). INS, prin Direcția de Statistică Bacău, a comunicat ADIS, la 17.07.2017, pentru municipiul Moinești 24.545 locuitori, populație după domiciliu. Dintre aceștia, circa 21.500 au fost numărați acasă, cifră ce a fost aprobată de CL Moinești în 2013. La 14.07.2016, fix cu un an în urmă, același municipiu avea o populație de 24.684 locuitori. Deci populația a scăzut un pic. De altfel, cifrele au fost communicate de Primăria Moinești pe site.
„Eu nu am mijloace tehnice de a-l contrazice pe domnul primar referitor la aceste cifre. Constat însă o diferență majoră între populația recenzată și cea raportată de municipalitate. De asemenea, la vot au fost 9.500 de persoane, iar peste 2.000 de beneficiari sunt la programul „Lapte și corn” (3-14 ani). Matematica și bunul simț arată un număr superior celui raportat de domnul primar. Dacă luăm în calcul absenteismul, rezultă o populație reală diferită de cea raportată. Această evidență a utililizatorilor este atributul exclusiv al primarului. De la 21.000 la 11.000 este o scădere inexplicabilă. Persoanele scutite de plată conform legii nu plătesc, dar pentru ele plătește Primăria. Pentru elevi, plătesc părinții. Doar pentru studenți șe persoanele plecate mai mult timp pot exista scutiri de plată, dar numai pe bza unor cereri ce trebuie verificate. Noi am solicitat sprijin instituțional de la Insitituția Prefectului, solicitând verificarea tuturor acestor raportări, pentru că implicațiile de natură financiară sunt foarte mari. Așteptăm răspunsul Instituției Prefectului, pentru toate UAT-urile”, declară directorul Seto.
Oneștiul și alte 30 de localități sunt cu plata la zi
Jumătate dintre UAT-uri, în frunte cu Oneștiul, sunt cu plata la zi. „Recunosc meritele și apreciz eforturile Oneștiului și ale primarului Nicolae Gnatiuc și ale încă aproximativ 30 de primari buni platnici din rural. Dacă acest contract încă este operațional, se datorează contribuției constante și la timp prin plata taxe de către Onești. Iar acest lucru s-a întâmplat de la bun început, deși nu le-0a fost ușor nici politic, nici financiar”, declară Bogdan Seto.
Ce se poate întâmpla
Situația UAT Moinești și UAT Dărmănelti relevă un deficit financiar operațional de circa 2,7 milioane de lei, aproape jumătate din suma totală datorată de UAT-uri. Dacă acest două primării, folosindu-se de propriile decizii luate prin Hotărâri de Consiliu Local care încalcă prevederile proiectului și ale propriilor HCL, nu vor achita acești bani, situația financiară a contractului, adică a tuturor celor 65 de UAT-uri membre, și nu a ADIS, este una extrem de gravă.
„Afirm faptul că un deficit financiar de circa 4 milioane de lei nu poate fi acoperit. Oricum, sub nicio formă nu poate fi acoperit din taxele altor UAT-uri. Am avertizat în repetate rânduri asupra acestui pericol. Situația de azi este un bulgăre care s-a rostogolit și a crescut lună de lună. Suntem în proces cu Moinești și Dărmănești, care au solicitat anularea notificărilor de plată emise de ADIS. Până la o hotărâre judecătorească definitivă, nu pot decât să-mi exprim speranța că ceea ce s-a construit prin eforturile financiare exlusive ale CJ și prin bani europeni nu va fi distrus prin deciziile unuia sau altuia”, afirmă Bogdan Seto, director executiv ADIS.
Cine plătește pentru Moinești și Dărmănești
Potrivit oficialului ADIS, aceste probleme apar în condițiile în care tariful de depozitare la groapa de gunoi este 24 de lei pe tonă: „Când vom depozita în celula 2, la tarife licitate și cu siguranță mult mai mari, este evident faptul că dificultățile financiare vor deveni o imposibilitate financiară. Sunt convins că ceilalți 63 de membri ADIS, parte în contractul cu Romprest, și care respectă planul de taxă, nu-și vor însuși deficitul financiar generat de scăderea unilaterală a taxei din Moinești și Dărmănești”.
Seto este convins că Romprest își va recupera în instanță banii, în speță plata facturilor restante, în condițiile în care acestea reprezintă cantități efectiv colectate și transportate. „Conform contractului, riscul plății aparține exclusiv UAT-urilor membre. Mi-aș fi dorit ca absolut toți membrii ADIS să contribuie constructiv la finalizarea proiectului de management al deșeurilor și la derularea în bune condiții a contractelor de delegare încheiate de asociație în numele și pe seama membrielor. Obligațiile de plată și respectarea taxei au fost însușite de Buhuși, Tg. Ocna, Onești, inclusiv toate cele din rural, în schimb, din păcate, Moinești și Dărmănești au ales să nu facă acest lucru. Parcursul juridic va fi simplu, Romprest va chema în instanță ADIS, care va chema în solidar membrii, iar aceștia vor fi obligați la plată. Obligațiile de plată sunt clar în sarcina UAT-urilor”, este de părere Bogdan Seto.
Gurau Gheorghe a zis
Blocurile turn din cornisa bistrita au desfintat toboganele de gunoi dar au ramas cele cu patru etaje(10A,9A) cu toboganele de gunoi pe motivul ca sant proprietete proectate pentru elitele fostului partid.