O tulburatoare poveste de dragoste petrecuta la Slanic Moldova, in urma cu 114 ani

Viata Slanicului la inceput de secol XX respira parfumul unui romantism clocotitor, care devenise un mod de existenta sufleteasca mulat perfect pe toate pornirile si miscarile tainice ale inimilor celor vesnic indragostiti; era o dezlantuire a imaginatiei, a patosului interior care inunda si inabusea ratiunea, puterea de a intelege riscurile la care era expusa fiinta umana aflata in cautarea iubirii absolute. Intr-un astfel de amalgam de stari si trairi sufletesti, in atmosfera boema a Slanicului Moldovei, statiunea numita inca de pe atunci „Perla Moldovei”, s-a petrecut una dintre cele mai tulburatoare idile de dragoste ale secolului, descoperita in corespondenta vremii de catre publicistul romascan Daniel Marcu, membru al Asociatiei Filatelice Romane. Potrivit celor declarate de domnia sa, idila a prins vilvataie in luna lui „gustar” (august) 1897, cind dna Maria Baronzi (fiica lui George Baronzi, considerat unul dintre pionerii romanului romanesc, autorul celebrei trilogii „Misterele Bucurestilor”), l-a intilnit la Slanic Moldova pe Dumitru (Mitica) Ancutia, acolo unde protipendada bucuresteana isi petrecea in tihna sfirsitul de secol XIX. Ea era casatorita si avea un copil, el era un tinar crai. In total, corespondenta amoroasa dintre cei doi avea sa insumeze peste 50 de scrisori expediate numai de catre indragostita! Despre el nu se stie daca a raspuns la toate misivele primite, intrucit in colectia descoperita nu se regsesc decit cele scrise de catre Maria; important este ca el nu a aruncat sau ars corespondenta potrivit indemnurilor ei repetate. Maria Baronzi, o femeie nefericita aflata intr-un mariaj incheiat de ochii lumii, s-a indragostit in statiune de Mitica, un tinar ambitios, angajat al Serviciului Constructiuni din cadrul Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, condus pe atunci de catre reputatul pedagog si reformator al invatamintului romanesc, Spiru Haret. Din nefericire, Maria nu tine cont de sfaturile tinarului sau iubit, de a nu mai trimite scrisori prin diversi curieri (multi dintre ei fara de incredere), astfel ca doua dintre epistole ajung in mina unui impostor care le livreaza sotului Mariei Baronzi. Iubirea nestavilita a facut-o sa-si piarda statutul material, poate si pe cel maternal, dupa ce cu un an in urma isi pierduse tatal. Teama raminerii fara slujba l-a detreminat pe iubitul acesteia sa rareasca vizitele si raspunsurile la scrisorile celei care ii pusese inima in palma, si care, spunea printre ultimele sale rinduri: „…si nimic, decit moartea, nu va avea puterea sa ma desparta de acest sentiment ce l-am pentru tine. Te rog, daca mai ai o umbra de mila pentru mine, scrie-mi pe adresa: Dnei Nu-ma-uita, Post Restant”. Mai departe, nu se stie ce s-a intimplat cu cei doi indragostiti, acesta a fost si va fi pentru totdeauna, secretul lor. (Romulus Dan BUSNEA)

Foto: Fotocopia uneia dintre scrisorile expediate de Maria Baronzi, tinarului sau iubit