ONG-urile, înființate doar pentru mica ciupeală

• în tot județul Bacău există 837 de organizații neguvernamentale, dar foarte puține sînt active • dintre acestea, doar vreo zece realmente fac ceva notabil și se implică în problemele comunității • în rest, celelalte apar doar la Crăciun și de Paști, cînd încearcă să obțină bani de cadouri, apoi dispar la fel de repede

Fundații, asociații sau ligi, organizațiile neguvernamentale (ONG) din județul Bacău numără, potrivit datelor existente la Judecătoria Bacău, nu mai puțin de 837 de „suflete”. Pe hîrtie stăm bine, însă cu activitatea propriu-zisă e mai rău. Dacă întrebi un băcăuan obișnuit dacă știe de existența vreunui ONG în Bacău, îți va răspunde, foarte probabil, că a auzit de „Betania” și Fundația de Sprin Comunitar (FSC). În cazul în care cel intervievat e elev, ai șanse să auzi și numele Centrului Britanic, al Clubului de Turism „Veniți cu Noi” sau al altei organizații cu circuit închis din școala în care învață împricinatul, în timp ce oamenii care au un copil cu nevoi speciale îți vor aduce aminte de Centrul „Daniel”, Asociația „Marile Speranțe” ori Trustul Orfelinat Ungureni. În rest, nimic, pentru că foarte multe organizații ce se regăsesc în lista de la Judecătorie sînt niște ilustre necunoscute chiar și pentru inițiați. Dacă în cazul organizațiilor profesionale gen Asociația cultivatorilor de sfeclă de zahăr sau al celor sportive lucrurile sînt oarecum explicabile, nu același lucru se poate spune despre celelalte. Conform datelor furnizate de Direcția Generală pentru Protecția Copilului (DGPC) și Departamentul Tineret din cadrul Inspectoratului Școlar, cele două instituții care lucrează frecvent cu ONG-uri, doar 46 de organizații au activitate recunoscută oficial. „E obositor să fii singur. Noi chiar ne-am dori să avem o concurență cît mai puternică, dar probabil că ceilalți nu vor sau nu știu să atragă fonduri, pentru că, orice s-ar spune, fondurile reprezintă principala problemă a unui ONG. Chiar și o organizație românească poate avea acces la fonduri occidentale, dar pentru asta trebuie să știi să faci proiecte”, ne-a declarat Andrei Muit, președintele Asociației „Betania”.

ONG-urile obțin foarte greu fonduri

Dintre cele 46 de ONG-uri recunoscute oficial, 24 sînt din domeniul protecției copilului, în timp ce restul, aflate în scriptele Inspectoratului Școlar, au ca țintă tineretul. „Noi nu oprim pe nimeni să participe la licitațiile pentru programe de tineret, dar, din păcate, doar ceva mai mult de 20 de organizații au lucrat sau lucrează cu noi. E adevărat că fondurile pe care noi le putem oferim sînt destul de reduse, dar pot fi un început. Mulți nu vor sau nu știu unde să ne găsească, în timp ce alții pur și simplu nu știu să facă programe”, ne-au declarat Alina Ursinschi și Marius Marin, inspectori de tineret în cadrul Inspectoratului Școlar. Aceștia au recunoscut însă că modalitatea de finanțare promovată de MECT nu este cea mai facilă pentru organizații. „Noi dăm un avans de cel mult 30% din valoarea proiectului propus, restul de bani urmînd să fie decontați după derularea acestuia. Ori nu sînt prea numeroase ONG-urile care să aibă banii ncesari pentru acoperirea restului de 70%”, a spus inspectorul Marin. Mai mult, începînd cu licitația de programe aferentă ultimului trimestru din 2003, ONG-urile participante care au solicitat avansul în cauză au fost obligate să prezinte o scrisoare de garanție bancară, cerință care i-a determinat pe mulți să renunțe.

Fundații deschise degeaba

Realitatea a demonstrat în ultimii ani că foarte multe ONG-uri au fost deschise chiar degeaba. În afara celor cîteva nume mai cunoscute de asociații neguvernamentale, despre celelalte nu auzi decît de sărbătorile de sfîrșit de ani și la Paști. Abia atunci, cîte un ONG-urile încearcă și ele să mai atragă oarece fonduri pentru cadouri și un spectacolo, acolo. Apoi dispar încă un an și în iarna următoare reapar ca ciupercile după ploaie.

O bună parte din sectorul neguvernamental este format din fundații, organizații care, mai nou, nu mai sînt considerate, cel puțin de MECT, structuri asociative. Motivația oficială ține de faptul că, în viziunea ministeriabililor, acestea nu sînt formate dintr-un grup de persoane, ci de una singură. Drept urmare, fundațiile nu mai pot participa la licitațiile de proiecte pentru tineret și, implicit, nu mai pot beneficia de fondurile aferente. În aceste condiții, oamenii de aici au trebuit să se orienteze spre alte forme de finanțare, în timp ce alții nu s-au „complicat” de la bun început cu fondurile destul de mici date de fostul Minister al Tineretului și Sportului sau, acum, de MECT. De altfel, grosul banilor a fost obținut în urma cîștigării unor proiecte cu finanțare asigurată de Uniunea Europeană. Problema e că prea puține fundații și organizații din Bacău știu să întocmească proiecte care să concureze cu șanse reale. (Eduard CUCU)