Oracolul din Delfi – „buricul lumii”

Cine priveste harta rutiera observa usor ca Delfi se gaseste la intersectia a trei drumuri de acces din Muntele Parnas: dinspre Gravia, Arahova si Polidrosos. Dar nu din aceasta cauza grecii antici considerau Delfi ca fiind „buricul lumii”. In sprijinul acestei credinte milenare a fost legenda in care se povesteste ca Zeus a dorit sa afle unde este centrul lumii. Pentru aceasta, el a dat drumul sa zboare la doi vulturi aflati fiecare la unul dintre capetele universului, iar rezultatul a fost ca cele doua pasari s-au intilnit deasupra localitatii Delfi. Insa, ceea ce a facut ca Delfi sa fie „buricul lumii” s-a datorat oracolului lui Apolo, care a fost consultat de locuitori de pe un teritoriu cu raza de peste 1.000 kilometri.
Autocarul inca „gifiia” pe serpentinele Muntelui Parnas. Ghidul si-a intrat in rol:
– Cele mai importante oracole ale Greciei au fost la Danone – al lui Zeus si la Delfi – al lui Apolo. La Danone raspunsurile lui Zeus se interpretau dupa zgomotul frunzelor stejarului sfint sau gunguritul porumbeilor care stateau pe acel copac sfint. La Delfi, prezicerile se produceau într-o camera subterana („aditon”) a Templului lui Apolo, unde Pitia, preoteasa altarului, se aseza pe un trepied din bronz plasat într-o fisura în sol, mesteca frunze de laur si inhala vaporii emanati prin acea fisura pina ajungea în extaz. Raspunsurile zeului veneau prin cuvintele rostite de Pitia, preziceri care aveau, de obicei, forme neclare, enigmatice, sibilice, iar pentru interpretarea lor se recurgea, contra unei taxe, la preoti sau profeti. De multe ori, acesti intermediari faceau publice prezicerile Pitiei în amfiteatru, care este situat putin mai sus de Templul lui Apolo. Acolo, de exemplu, i s-a prezis regelui Laios ca va fi ucis de fiul sau Oedip. Abandonat fiind in munti de catre tatal sau, Oedip nu si-a cunoscut parintii. Dupa cum stiti, ajuns la maturitate, el si-a ucis tatal pentru a se casatori cu mama sa Iocasta.
– Un exemplu clasic de prezicere ambigua se refera la cererea lui Cresus, regele Lidiei, care dorea sa stie daca va fi invingator intr-un eventual razboi cu regatul persan, de care il separa riul Halis, a intervenit universitarul Tocilescu, specialist in istorie.
– Spuneti-l, va rugam, s-au auzit strigate din grupul de turisti.
– Pitia a spus: „Daca Cresus traverseaza Halis, un mare regat va fi distrus”. Cresus a crezut ca este un mesaj incurajator, dar a fost infrint in razboi . Atunci s-a inteles ca, de fapt, oracolul a spus ca prin traversarea riului Halis, Cresus isi va pierde propriul regat.
Eu am pus o intrebare:
– De ce preoteasa s-a numit Pitia?
– Veti afla raspunsul in muzeul din Delfi, mi-a raspuns istoricul.
…Am ajuns intr-o parcare situata in fata Muzeului Arheologic din Delfi, o constructie moderna de beton si sticla, in contrast puternic cu vestigiile arheologice din jur. Intrarea a fost gratuita deoarece era ajunul Pastelui. Datorita timpului scurt, de maxim o jumatate de ora, rezervat vizitei, am parcurs rapid traseul cu sens unic prin cele 14 sali. O oprire mai lunga am facut-o in sala XI, unde este expus „buricul lumii” executat din marmura sub forma de tumul, reprezentind locul unde au fost ingropate osemintele lui Piton, balaurul fabulos omorit cu sageti de Apolo pentru a-i salva pe delfieni.
Abia atunci am gasit raspunsul la intrebarea mea pusa inainte de a intra in muzeu. In plus, am realizat de ce jocurile organizate in aceeasi localitate au capatat denumirea de Jocurile Pitice, iar zeului Apolo i s-a mai spus Pitianul.

DORU CIUCESCU