Aplicarea, de la 1 ianuarie, a normei Uniunii Europe prin care nu mai pot fi comercializate pe piata ouale provenite de la gaini crescute in bateriile vechi ale intreprinderilor avicole a scos din buzunarul Grupului Agricola Bacau nu mai putin de trei milioane de euro. Banii – spune presedintele companiei, Grigore Horoi – au fost necesari pentru investitia in modernizarea fermei „Lumina” din Constanta, pe care Agricola a preluat-o cu citiva ani in urma, astfel incit gainile ouatoare sa creasca si sa oua in conditii de trai mai bune, „nestresate” de inghesuiala in care isi duceau viata pina acum. Pentru ca – sustin nutritionistii – un ou de la o gaina stresata este toxic.
Campaniile duse inca din 2010 pe tema gainilor stresate nu au fost o gluma si au pus in pericol o industrie uriasa, care actioneaza pe o piata puternic concurentiala. Gaina stresata nu a fost, insa, singul motiv de campanie in domeniu. Celebra gripa aviara si boala vacii nebune, dar si trichineloza la porci au obligat crescatorii de animale si autoritatile sa investeasca sume enorme in combaterea lor, dar si pe producatori sa renunte la piete pe care pina atunci faceau afaceri bune, mai ales la export. Stresul gainilor a scos, acum, din uz circuite tehnologice importante si a aruncat in tarcurile de materiale reciclabile instalatii intregi de crestere a pasarilor in sistem intensiv. „In ultimii doi ani – a precizat Grigore Horoi – am renuntat la astfel de instalatii in jumatate din bateriile de crestere a gainilor, iar pe cele din cealalta jumatate a fermei avicole le-am inchis, pina cind vom avea bani de noi investitii. Bani aruncati de pomana, pentru ca teoria stresului la gainile care n-au cunoscut inainte alt mod de viata, mai bun, iar apoi conditii mai grele, nu se sustine. De unde stres?”.
Conditii de garsoniera, pentru gaini
Normele sint norme, iar unde este lege nu este tocmeala! De la 1 ianuarie – cum spune presedintele Grupului Agricola – gainile stau in adevarate garsoniere, cu tot confortul, din care numai televizoarele plasma mai lipsesc. „Aceasta campania impotriva noastra – a mai spus Grigore Horoi – ne-a scos si alti bani din buzunare. Anul 2010, de exemplu, a fost unul foarte greu din acest punct de vedere. Atunci pretul oului a scazut dramatic la producator, la 12 bani, de la 32 – 34 de bani, desi costul pentru a-l produce era de 28 – 30 de bani. Peste aceasta a mai venit si o scumpire a griului si, in general, a furajelor, incit lovitura a fost cu atit mai mare”. Acum, insa, preturile au revenit la nivelul din 2010, dar costurile au continuat sa creasca.
Implementarea bunastarii la animale se realizeaza prin asimilarea tehnologiilor vest-europene si a unui nou standard de calitate a produselor alimentare, care vine insa la pachet cu o exigenta crescuta din partea consumatorilor si cu o atitudine noua fata de animale (bioetica animala). Aplicarea noilor tehnologii echivaleaza cu o „minirevolutie” in zootehnie si presupune costuri greu de suportat, mai ales in prezent. Tarile vest-europene au traversat aceasta faza cu ani in urma, beneficiind de subventii importante, care nu se mai acorda in prezent.
Toate ouale stampilate sint bune pentru consum
Romania a adoptat legislatia UE privind bunastarea pasarilor, iar pe piata ouale trebuie sa apara, la raft, obligatoriu stampilate. Cifra „0” din stampila arata ca ouale provin de la gaini crescute in ferme ecologice, 1 – de la gaini crescute in aer liber, 2 – de la gaini crescute pe sol, iar 3 – de la gaini crescute in baterii. Vizavi de cifra 3 care apare in stampila de pe oa, de la inceputul anului se fac, insa, unele comentarii pe care Grigore Horoi a tinut sa le contrazica. „A reiesit, eronat, probabil printr-o preluare gresita a unor informatii, ca ouale cu cifra trei nu trebuie consumate, fiind de la gaini stresate – a precizat presedintele Grupului Agricola. Nu este adevarat! Cifra trei arata ca ouale provin de la gani crescute in baterii avicole, dar care acum sint, cum spuneam, modernizate, unde gainile au tot confortul. Bateriile vechi au fost desfiintate”.
Lasă un răspuns