Pasiune in pas de tango

E o flacara vie, e o pasiune de nestapinit, e o traire patimasa, supusa doar de propria putere si forta. Cam asa ceva s-ar putean spune despre pictura lui Carmen Poenaru, in putine cuvinte.

Ceea ce pune ea pe pinza e insasi viata, e frumosul care se simte pretutindeni si care nu poate incapea intr-o definitie oarecare. E o pictura care traieste intens, pasional, precum doi indragostiti, care nu sint acolo pentru nimeni, ci numai pentru ei si lumea sentimentelor lor.

Carmen Poenaru insasi se compara pe sine in raport cu opera sa cu un dans in pas de tango, adresindu-se tuturor inimilor si muzicii lor interioare, tuturor aducerilor aminte .E ca un dulce april, nins de florile albe ale sufletului. Fiecare lucrare e un poem sensibil,plin de tainice intelesuri. Expozitia vernisata la sfirsitul saptaminii trecute la Galeriile UAP, unde expun Carmen Poenaru, pictorita indiana Renuke Kasaramandu si Ovidiu Ungureanu (fotografie artistica) este un spectacol de culoare, o incintare, un soi de religie, care-si are preotii dar si mucenicii sai.

Nicaieri nu gesesti greseli de stil, ci doar sensibliltate solara, proiectind privitorul intr-un teritoriu poetic, unde faptele si sentimentele sint imbracate cu imagini vii, vibrante. E o primavara de noptilor si zilelor in natura, precum sint in viata. La Carmen Poenaru, in special, pictura este ca o floare timpurie,imbobocita dintr-un nobil entuziasm, unde fericirea nu mai este decit o amintire, iar gloria o minciuna.

Dintre toate emotiile stirnite de tablourile ei, nici una nu seamana mai bine cu dragostea, cu pasiunea tinereasca a artistului,care-si incepe placutul supliciu al destinului sau de glorie si nefericire, de pasiune plina de indrazneala,de credinte prea ades trecatoare.

Daca roadele dragostei trecatoare, cu cit inaintezi in virsta,cele ale arteisint eterne, fie si numai pentru ca pictorita Carmen Poenaru sa-si organizeze ograda ca pe o „casa” altii, spatiu rivnit, tinta de bucurie si satisfactie, din care artista lipseste, fiind, totusi, mereu prezenta prin simtirea degajata de proriile ei lucrari.

Vasile Pruteanu