Comunitatea evreiească își încheie mîine serbarea celor opt zile de sărbătoare Pesah, care a început la 14 Nisan. Pentru prima dată Paștele a fost sărbătorit în jurul anului 1250 înainte de Hristos. În această dată evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu, după 430 de ani de robie egipteană. „În luna întîi, în ziua a patrusprezecea a lunii, către seară, sînt Paștile Domnului”, a rînduit Moise pentru poporul evreu. Sfînta Scriptură în cartea Exod (Ieșirea) din Vechiul Testament ne ofera instrucțiunile date de Dumnezeu pentru sărbătorirea Paștilor în timpul lui Moise. Evreii din antichitate își aminteau de faptul că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt.
Legămîntul cel vechi purta sigiliul sîngelui unui miel care trebuia sacrificat de Paști după instrucțiunile date de Dumnezeu. Cu ocazia ieșirii din Egipt, cînd au sărbătorit pentru prima dată Paștile, toți evreii trebuiau să ia un miel și să îl sacrifice. Apoi, cu sîngele mielului erau unse ramele de lemn ale ușilor de la casele în care locuiau aceștia.
În noaptea aceea, îngerul morții trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt și a omorît toți fiii întîi născuți ai egiptenilor în casele care nu aveau pe ușa sîngele mielului. În casele israeliților, nu a murit nimeni, pentru că aceștia ascultaseră porunca lui Dumnezeu și au pus sîngele mielului pe ușile lor. Sîngele mielului oferea o garanție, un semn vizibil prin care credincioșii dădeau de înțeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.
Lasă un răspuns