PATRIMONIU Mărturisiri tardive despre Ion Luca

Prima inițiativă de reconsiderare și aniversare a dramaturgului Ion Luca au avut-o instituțiile culturale băcăuane în 1984. Mai precis, revista Ateneu, prin redactorul șef G. Genoiu și Casa Județeană a Creației Populare, prin directorul său, Const. Donea, care m-au delegat să cercetez fondul Ion Luca de la Suceava, în acest scop. Înainte de acest eveniment, apăruse cartea lui Carol Isac, secretar literar la Teatrul Bacovia, intitulată „Permanențe în dramaturgie” (Ed. Junimea, Iași, 1982), în care era prezentat și Ion Luca, pe baza cercetărilor efectuate de autor la Suceava sau Vatra Dornei. Începusem și eu publicarea articolelor despre Ion Luca cu prilejul celei de-a 90-a aniversări, continuînd și în anii următori, în gazetele locale, de fapt, fragmente din monografia „Ion Luca”, în întîmpinarea Centenarului din 1994. La sărbătorirea Centenarului au contribuit trei Inspectorate pentru Cultură: din județul Neamț, pentru că Ion Luca s-a născut la Roman, în ziua de 7 decembrie 1894; din județul Bacău, pentru că aici, la Bacău, Ion Luca a trăit și creat peste 50 de ani (1902- 1954); și din județul Suceava, pentru că dramaturgul a locuit ultimii 20 de ani la Vatra Dornei, unde a fost înmormîntat (1972). Așadar, sărbătorirea s-a desfășurat în trei acte, conform programului stabilit de cele trei Inspectorate. Primul act s-a desfășurat la Roman, în ziua de miercuri, 7 decembrie, cu următoarele scene: dezvelirea unei plăci memoriale Ion Luca la Școala nr.1 din Roman, unde sciitorul și-a început clasele primare; un simpozion pe tema „Ion Luca- personalitate polivalentă a culturii române”; lansarea volumului de conferințe și eseuri „Jertfa care creează” de Ion Luca. Actul al doilea s-a petrecut la Bacău, în ziua de joi, 8 decembrie, în sala Teatrului Bacovia, unde a avut loc un amplu simpozion la care au luat parte personalități din țară și din localitate, printre care I.P.S. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, Mircea Coloșenco, delegatul Ministerului Culturii, istoricul și criticul literar V. Brădățeanu, artistul poporului Radu Beligan, scriitorii: D.R. Popescu, Andi Andrieș, Calistrat Costin, Sergiu Adam, M.R. Iacoban, Dan Mănucă, Alecu Popovici, Octavian Voicu, Ion Rotaru, Viorel Savin, Mureș Covătaru etc. Simpozionul s-a desfășurat în prezența doamnei Elena Cartas, fiica scriitorului. S-a organizat și o expoziție „Centenar Ion Luca”, în sala Muzeului de Artă și Etnologie; s-a vizitat „Punctul memorial Ion Luca”, de pe strada Bradului nr. 2; s-a lansat volumul de conferințe și eseuri „Jertfa care creează” și s-a prezentat spectacolul cu piesa „Javra pămîntului”, de I. Luca, în sala Teatrului Bacovia. Cel de-al treilea act s-a desfășurat la Vatra Dornei, cu o deschidere festivă și un simpozion „Ion Luca în dramaturgia română”, în sala Primăriei; vernisarea unei expoziții de fotografii „Ion Luca- om de cultură și dramaturg”; s-a lansat și aici volumul de conferințe și eseuri al lui Ion Luca, precum și revistele editate cu acest prilej, totul încheindu-se cu un pelerinaj la casa de pe strada Parcului 37, unde a locuit dramaturgul, și la mormîntul lui din cimitirul Chilia, unde a avut loc și o slujbă de pomenire. De organizarea sărbătoririi lui Ion Luca la Bacău s-a ocupat scriitorul Viorel Savin, în calitate de director al Centenarului, care, împreună cu ceilalți intelectuali băcăuani, s-a zbătut să dea o cît mai mare strălucire acestei sărbători. Alături de cele menționate mai sus, comitetul de organizare băcăuan și-a propus și alte acțiuni, realizate numai în parte sau amînate, cum ar fi: acordarea numelui lui Ion Luca străzii Bradului (realizat); așezarea unei plăci comemorative pe peretele casei de pe strada Ion Luca (realizat); s-a emis o ștampilă filatelică „Ion Luca – o sută de ani de la naștere” ș.a. Dar cele mai multe dintre acțiunile preconizate cu acest prilej nu s-au realizat ori au rămas în suspensie. Ca de pildă, acordarea numelui lui Ion Luca Școlii nr.6 din Bacău (cartierul CFR), unde a figurat ca profesor prin anii 1948-1954 sau Școlii normale din Bacău, unde a funcționat aproape 30 de ani; s-a acordat, totuși, numele lui I. Luca, Școlii nr. 20, deși nu a avut nici o legătură cu această școală. Se preconizase deschiderea „Ateneului personalităților băcăuane” și un fond „Ion Luca” la Muzeul de Arte și Etnografie, care nu s-au mai realizat. Multe alte obiective și angajamente luate la Centenar au rămas în suspensie, cum ar fi: publicarea unui volum de amintiri și evocări despre opera și personalitatea lui Ion Luca; publicarea volumului „Ion Luca în amintirea contemporanilor”; publicarea monografiei „Ion Luca – o jertfă creatoare”; realizarea unui bust al dramaturgului; deschiderea unei case memoriale funcționale la Bacău; înscrierea în UNESCO a Centenarului Ion Luca, avînd în vedere universalitatea operei sale; și, mai ales, înființarea unei Fundații Culturale Ion Luca la Bacău. Toate acestea au rămas în stadiul de aspirații legitime ale „oamenilor de inimă din Bacău”. Realizarea lor într-un timp cît mai scurt ar pune capăt acestui prelungit și nefericit epilog al sărbătoririi lui Ion Luca în cetatea care l-a lansat. (M. Cosmescu Delasabar)