• includerea județului Bacău de către jurnaliștii de la „Capital” în rîndul județelor cu un slab potențial investițional a pus pe jar mediul de afaceri băcăuan • oamenii de afaceri contestă concluziile analizei din „Capital”
Clasamentul celor mai bune zone pentru afaceri din România, publicat în această săptămînă de revista „Capital”, a produs extrem de multă vîlvă în rîndul reprezentanților patronatului băcăuan. Jurnaliștii de la „Capital” au catalogat Bacăul drept o zonă de care investitorii ar fi bine să se ferească și au poziționat județul nostru pe ultimul loc din acest clasament. În ochii jurnaliștilor și ai analiștilor care au făcut această clasificare au cîntărit negativ puțina forță de muncă disponibilă, lipsa personalului calificat, lipsa parcurilor industriale, distanța mare față de granița Uniunii Europene, prețul relativ ridicat al terenurilor și construcțiilor, accesul destul de greu la utilitățile publice și, nu în ultimul rînd, rata crescută a criminalității. Primul care a luat o poziție fermă și clară în privința situării județului Bacău în coada acestui clasament a fost Răducan Ion, președintele Federației patronatului băcăuan și vicepreședinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău.
„Nu este posibil să acceptăm o asemenea catalogare a mediului de afaceri băcăuan. Săptămîna aceasta am convenit să convocăm o întrunire a reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie, ai Consiliului Local, Consiliului Județean, Primăriei și Prefecturii pentru a adopta, împreună, o poziție oficială împotriva acestui clasament. Nu știu cine sînt autorii, nu-i cunosc, însă pentru că un asemenea clasament a apărut într-o revistă cum este «Capital», ne poate aduce imense deservicii” – a precizat Răducan Ion în cadrul întrunirii de vineri a consilierilor locali. Interesant este, însă, că un fapt, petrecut în timpul acestei întruniri a consilierilor locali, a fost în măsură să demonstreze tocmai greutățile pe care le întîmpină investitorii în momentul în care vor să pătrundă în Bacău. Un proiect de hotărîre referitor la construirea unui supermarket PLUS pe strada I. L. Caragiale din Bacău a fost retras în ultima clipă de pe ordinea de zi. În urmă cu o lună, același proiect a fost respins din cauză că nu a fost votat de majoritatea consilierilor locali. „Cum credeți că ne pot caracteriza investitorii în momentul în care întîmpină atît de multe greutăți atunci cînd vor să pătrundă pe piața băcăuană?”, a întrebat, retoric, viceprimarul Mihai Șlic. Consilierul liberal Răducan Ion a replicat, atunci, că proiectul de hotărîre va mai fi supus o dată aprobării aleșilor locali în ședința ordinară care va avea loc la sfîrșitul acestei luni. „Atunci vom vedea clar care sînt partidele politice care pun piedici dezvoltării mediului investițional și pătrunderii investitorilor străini în Bacău”, a tras concluzia consilierul Ion.
Patronatul a ajuns la vorba celor de la Camera de Comerț
Județul Bacău nu a apărut pentru prima dată marcat cu roșu pe harta României, așa cum a fost ea publicată în Capital. Fără să se respecte întocmai cele zece criterii de clasificare invocate de autorii articolului incriminat de patronatul din județ, Bacăul a fost înroșit și atunci cînd s-au analizat rezultatele alegerilor locale sau generale din anii ’90, dar și atunci cînd unii au luat în vîrful peniței mafia din România. Cu extrem de puțin timp în urmă, un bancher băcăuan făcea și el o remarcă asemănătoare, dar din punctul de vedere al celor care acordă credite și stau cu ochii pe dovezile de garanție materială ca pe butelie. Pentru bancheri, județul Bacău este încă roșu, adică un mediu în care creditorii trebuie să facă ochii cît cepele.
Iată, însă, că la motivele de panică aduse de „un climat de afaceri mafiote”, de caractițele sau hidreele cu „n” capete – pe care editorii de ziare lipeau și pozele unor oameni de afaceri sau politicieni băcăuani, gazetarii și analiștii de la Capital au mai identificat cîteva motive de îngrijorare, care chiar te pun pe gînduri. E vorba despre forța de muncă prea puțin disponibilă sau calitatea ei atît de slabă. Analiza din Capital vine, însă, întîmplător, la scurt timp după ce chiar Camera de Comerț din Bacău a lansat un apel disperat tuturor celor care se pot implica să salveze mediul de afaceri din județ. Apelul era însoțit de o analiză a rezultatelor societăților comerciale cu cifră de afaceri în 2003, din care se puteau identifica clar prăpăstiile create în acest mediu de afaceri. De cine? Cînd? Cum? De ani și ani se pun asemenea întrebări, se tot emit păreri, se fac acuzații.
Mai est, în acest caz, județul Bacău placa turnantă a economiei Moldovei? Mai poate rezista el în „lupta” pentru supremație economică și administrativă în regiune cu județul Iași, de exemplu? Patronatul băcăuan – grefat bine pe structurile gîndite tot la Camera de Comerț – ar trebui să dea repede și consistent un răspuns. Ba, mai mult, poate ar trebui ca această problemă, altfel vitală pentru Bacău nu doar pentru a ne compara cu alții, să fie analizată în mai multe foruri, în mai multe rînduri de reuniuni și, măcar după alegerile generale de la sfîrșitul anului, să se treacă la măsuri. Pentru că, involuntar sau nu, se pare că tot la vorba celor de la Camera de Comerț s-a ajuns, fie și numai printr-o succintă analiză apărută într-o publicație. (ELena SOLOMON, Petru DONE)
Lasă un răspuns