Ședință compromisă pe teme de dezvoltare rurală
• agenții economici și reprezentanții instituțiilor din agricultură s-au trezit că trebuie să discute pe marginea unui proiect regional despre care nu știau ce conține
O situație cel puțin penibilă s-a consumat ieri la Palatul Administrativ, într-o întîlnire care ar fi trebuit să fie benefică în atragerea de fonduri europene pentru județ. Deși era vorba de constituirea Grupului de lucru „Agricultura și Dezvoltarea rurală” pentru analizarea și amendarea Planului de dezvoltare a regiunii Nord-Est, cei prezenți s-au trezit că nu au, de fapt, baza de discuții. Motivația a fost deâa dreptul șocantă: documentația necesară nu a putut fi trimisă celor interesați din cauză că era prea voluminoasă și nu putea fi trimisă prin fax, ci prin e-mail. Momentul a fost cu atît mai supărător cu cît în sală era prezent și un reprezentant din Marea Britanie, Mark Barret, care derulează un parteneriat cu ARDNE pe teme de dezvoltare rurală.
Întîlnirea de ieri trebuia să-i reunească pe reprezentanții instituțiilor din agricultură – Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Oficiul Județean pentru Consultanță Agricolă, Direcția Silvică etc. – pe agenții economici din domeniu, pe reprezentanții unor organizații neguvernamentale și pe cei ai Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est. Mulți și-au rupt din timpul relativ drămuit ca să vadă despre ce este vorba. Dar surpriza a venit încă de la începutul primelor vorbe rostite de reprezentantul ARDNE, George Ocneanu. Întîlnirea de ieri s-a vrut a fi o analiză la nivelul regiunii, despre grupurile de lucru care trebuie să vină cu probleme specifice și potențiale soluții în Consiliul de Dezvoltare Regională. Numai că analiza respectivă nu era cunoscută de nimeni. Organizatorii au motivat că nu au trimis documentația pentru că era prea voluminoasă pentru a fi transmisă prin fax, iar cei mai mulți dintre cei prezenți nu au e-mail. Dovadă că lucrurile nu au stat chiar așa este faptul că Direcția Agricolă, reprezentată la această ședință, are un e-mail oficial, prezentat în toate actele, dar tot nu a primit documentația.
În final, reprezentantul ARDNE a trecut cumva peste moment și a explicat succint că este vorba de Planul Național de Dezvoltare Regională pentru anii 2004-2006. Pentru aceste componente, Uniunea Europeană alocă prin programul PHARE 2003 – componenta „Coeziune Economică și Socială” 120 de milioane de euro pe an. Iar participanții la ședința de ieri ar fi trebuit să știe dinainte despre ce este vorba, tocmai pentru a veni cu propuneri sau amendamente.
Județul Bacău are multe puncte slabe în agricultură și în zona rurală
Dup ce s-a înțeles cît de cît tema discuțiilor, Ghiță Burlui, directorul adjunct al DGAIA, a reliefat cîteva din punctele slabe ale zonelor rurale ale județului. Primul este extrema fărîmițare a suprafețelor agricole. De aici decurge o a doua problemă majoră, gradul scăzut de asociere a agricultorilor și, implicit, slaba productivitate pe suprafețele cultivate. Un alt punct slab este calitatea slabă a solurilor. Vasile Trofin, șeful Oficiului Studii Pedologice și Agrozootehnice, a spus fără echivoc: „Din cele 325.000 de hectare de teren agricol, în jur de 200.000 de hectare sînt afectate de eroziune, sărătură și altele”. Tot la capitolul „puncte negative” au fost trecute dotarea tehnică insuficientă în privința tractoarelor și a mașinilor agricole, infrastructura rurală sub orice critică – alimentare cu apă, canalizare, drumuri etc. În privința activității economice au fost evidențiate lipsa unei piețe organizate pentru valorificarea produselor agricole, a marketingului în domeniu și sărăcia extremă de la țară. Ca punct tare este luat în calcul calitatea specialiștilor, pusă în evidență de agenții economici.
Au apărut primele contradicții
În această întîlnire trebuiau desemnați doi reprezentanți ai județului care să reprezinte acest grup de lucru la nivelul Consiliului Regional. Primul candidat a fost Ana Diac, șefa Biroului de implementare a Programului SAPARD pe județul Bacău din cadrul DGAIA, care a întrunit sufragiile majorității celor prezenți. Al doilea candidat a fost Diana Carmen Puiu, reprezentanta Fondului Român de Dezvoltare Rurală. Numai că din cele ce a spus în timpul discuțiilor a rezultat că are un punct de vedere cel puțin curios în privința agriculturii. Ea consideră, de exemplu, că migrarea de la oraș la țară este un punct pozitiv, fapt combătut de toți cei prezenți. Ei au motivat că acest fenomen înseamnă, de fapt, extrema sărăcie a locuitorilor județului, care caută să supraviețuiască, nu să dezvolte viața satului. Un argument forte a fost dat chiar de reprezentantul ARDNE: „Dacă infrastructura este proastă, de ce pleacă cei care au un anumit confort la cărat apă cu căldarea?” De asemenea, ea a considerat că este benefică înființarea societăților comerciale mici, ceea ce alți șefi de ferme au combătut. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns