Pelerinaj la Icoana Maicii Domnului „cu trei mâini” de la Mănăstirea Neamţ, cu ocazia hramului Bisericii Precista din Bacău

A devenit o tradiţie ca, în fiecare început de august, Biserica Precista din Bacău să primească Sfânta icoană a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ, cunoscută ca icoana Maicii Domnului cu trei mâini. Cel mai vechi locaş de cult din municipiul Bacău, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, îşi va sărbători hramul vineri, 15 august, zi în care creştinii comemorează Adormirea Maicii Domnului. Într-un pelerinaj devenit tradiţie pentru enoriaşii Parohiei Precista, icoana va sosi vineri, 8 august, şi va fi depusă în interiorul bisericii spre închinarea credincioşilor, poposind în mijlocul băcăuanilor până în ziua hramului. Astfel, credincioşii vor putea să se închine la icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Neamţ, aşa cum au făcut-o ani la rând prin mijlocirea preoţilor de la Precista, în frunte cu parohul bisericii, părintele Constantin Tomozei. Pe tot parcursul şederii Sfintei Icoane la biserica din Bacău, vor fi oficiate slujbe speciale închinate Maicii Domnului, Acatistul şi Paraclisul, precum şi rugăciuni către Bunul Dumnezeu pentru credincioşi.

Istoria Icoanei făcătoare de minuni de la Mănăstirea Neamţ

Icoana Maicii Domnului ”cu trei mâini” este o copie a icoanei Panaghia Tricherousa găzduită, în prezent, de Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. La aceasta se ruga Sfântul Ioan Damaschin în secolul al VII-lea. În timpul persecuţiilor iconoclaste, Sf. Ioan, cunoscut apărător al sfintelor icoane, a fost pedepsit prin tăierea mâinii. Acesta, ţinându-şi mâna tăiată, a căzut înaintea acestei icoane, cerând Maicii Domnului să-l vindece. Maica Domnului i-a ascultat ruga şi a vindecat mâna Sfântului, care s-a alipit, în chip minunat, la locul ei. Drept mulţumire, Sf. Ioan a adăugat, în icoană, o mâna din argint, în partea de jos, astfel încât se creează impresia că Maica Domnului are o a treia mână. Sfântul Gherman, plecat în pelerinaj la Locurile Sfinte, a poposit şi la Lida, unde, impresionat de icoana ce o reprezenta pe Sfânta Fecioară, a pus zugravii să-i facă o copie. Icoana a fost pictată astfel încât pe o faţă era chipul Maicii Domnului, iar pe cealaltă parte Sfântul Gheorghe. În urma persecuţiilor pornite împotriva icoanelor, Sf. Gherman a trimis copia icoanei din Lida la Roma, spre a fi protejată. Aici, ea a fost păstrată o vreme, după care s-a reîntors la Constantinopol, unde a rămas timp de peste 500 de ani. În jurul anului 1400, împăratul Ioan Paleologul, împreună cu Patriarhul Metodie, a trimis Sfânta Icoană Mitropolitului Iosif al Moldovei, iar lui Alexandru cel Bun i-a trimis o coroană, o mantie şi un sceptru, în chip de dar şi preţuire faţă de Moldova. Icoana sfântă a Maicii Domnului a fost găzduită de Mitropolia Sucevei până în anul 1415, când Mitropolitul Iosif, împreună cu Alexandru Muşat Vodă, au dăruit-o Mănăstirii Neamţ, unde se află şi astăzi.