Pensiunile agroturistice de pe Valea Muntelui pot fi numărate pe degete

Redacția Ziarul de Bacău

• deși zona este ideală pentru așa ceva, aproape nimeni nu este interesat de turismul agrar

Vorba potrivit căreia Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă se potrivește de minune locuitorilor de pe Valea Muntelui. Deși mulți de aici se plîng că au fost concediați, mai nimeni nu pare să facă ceva concret să-și schimbe situația. Agroturismul ar fi o soluție, mai ales că zona este ideală pentru așa ceva, dar pensiunile de gen pot fi numărate pe degete. De altfel, oamenii locului nu ne-au putut indica mai mult de trei astfel de pensiuni, dintre care una la Ghimeș și două la Comănești. Ar mai fi popasul Șogura din comuna Brusturoasa, dar aceeași locuitori spun că acesta este mai mult închis, decît deschis.

Pensiunea Deaki e amplasată la ieșirea din Ghimeș spre Palanca, pe maulul rîului Trotuș. Intențiile noastre de a sta de vorbă cu proprietarul au fost sortite eșecului, poarta ce deschide drumul spre cele trei-patru imobile ce alcătuiesc pensiunea fiind blocată de o poartă ferecată cu lacăt. Ghimeșenii spun însă că pensiunea se trezește la viață doar pe timpul verii, dar atunci trăiește din plin. „Toată vara sînt vizitatori. Vin din Italia, Franța, Slovacia, dar mai ales din Ungaria. Toată lumea vrea să vadă vechea graniță austro-ungară”, ne explică, sfătos, un vecin.

A doua pensiune am găsit-o în apropierea orașului Comănești. Toată lumea o știe de „Ciobănuș”, dar, de fapt, cabana e situată ceva mai la deal de motelul cu același nume și nu are nimic de a face cu acesta. Fostă proprietate a EFIL Comănești, cabana în cauză a fost cumpărată, în urmă cu patru ani, de către Petrică Mazilu, care, după ce a renovat-o, vrea să o introducă în circuitul turistic. „Pînă acum, cabana a fost mai mult de protocol, dar intenționez ca din vară să o introduc în circuit. De altfel, am solicitat autorităților din domeniu să o clasifice. Cît privește tarifele, deocamdată nu aș putea să înaintez cifre exacte, pentru că încă nu m-am gîndit, dar cu siguranță nu va fi vorba de sume exorbitante. În acest moment, nu am decît trei camere cu încălzire și o casuță de lemn, care poate fi însă, folosită numai vara. În plus, intenționez să contruiesc și o mansardă”, ne-a declarat Petrică Mazilu. Acesta spune că locul a fost botezat de vizitatori „Colț de Rai”, și, după toate probabilitățile, așa îi va rămîne numele. Două sănii, un docar și un cuptor ca la bunica acasă, totul „asezonat” cu pădurile de brad care „cad” peste cabană îți dau impresia că ești în altă lume. Una de basm. Plecăm cu greu, pentru a face un ultim popas la pensiunea „Șoimul”. Amplasată pe șoseaua ce leagă Comăneștiul de Onești, aceasta e cunoscută mai degrabă pentru restaurantul său cu specific românesc. De altfel, pentru cei care văd în agroturism cabane amplasate în poieni, lîngă pîraie limpezi sau cel puțin case țărănești în care „deșteptarea” să fie dată de cocoșul de pe gard, pensiunea „Șoimul” va intra cu greu printre preferințele lor. Lipsa patronilor ne-a determinat să admirăm ospătărițele îmbracate în costume populare și să notăm prețurile afișate la bar: o noapte petrecută aici costă între 350.000 și 850.000 de lei, servirea micului dejun scoțînd din buzunarul oaspeților încă 40.000 de lei. (Eduard CUCU)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.