Programul SAPARD a pus carul înaintea boilor
• condițiile restrictive i-au determinat pe mulți patroni să renunțe la a mai încerca să obțină bani străini • deși doar trei firme din județ au depus dosare, oficialii Direcției Agricole spun că nu sîntem ultimii • numai două din cele trei firme au solicitat valoarea maximă admisă de Uniunea Europeană
Programul de preaderare lansat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale – cunoscut sub numele de SAPARD – a dat pînă acum numai bătăi de cap agenților economici interesați, deși sumele puse în joc sînt mai mult decît consistente.
Agenții economici vizați nu au apelat la acești bani decît în foarte mică măsură. Pînă acum, doar cîteva firme din județ au depus documentația necesară obținerii unor finanțări prin acest program. O privire atentă demonstrează că numărul mic de cereri este justificat. Din anumite puncte de vedere, se poate spune fără a greși că această măsură a venit la timpul nepotrivit, înaintea altora, mai stringente.
Oficialii UE au preferat modernizarea produselor alimentare înaintea eficientizării exploatațiilor agricole
SAPARD este al treilea instrument financiar nerambursabil, conceput pentru a sprijini țările candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol și în alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum și la implementarea regulilor comunitare în ceea ce privește politica agricolă comună și legislația aferentă. Programul implică o finanțare anuală de 150 de milioane de euro pe an din partea UE, timp de 7 ani. Cu alte cuvinte, România are de folosit circa 1,072 miliarde de euro.
Totuși, regulile după care se alocă banii sînt greu de înțeles. Este surprinzător că oficialii UE s-au gîndit în primă fază la accesarea mai ușoară a piețelor și la competitivitatea produselor agricole prelucrate. Chiar dacă se consideră că acest sector are un mare potențial în crearea de noi locuri de muncă, la nivelul actual al agriculturii românești ar fi fost necesare finanțări în alte domenii, cum ar fi cel al investițiilor în exploatațiile agricole, la înființarea grupurilor de producători etc. Culmea este că acest lucru chiar se specifică în „Ghidul solicitantului”. Pînă la urmă, s-a preferat îmbunătățirea prelucrării produselor agricole și piscicole înaintea altora.
Din sumele alocate pînă acum, aproape 120 de milioane de euro au fost direcționate în cadrul măsurii 1.1 – și asta numai din banii aferenți anului 2000 -, care vizează îmbunătățirea prelucrării produselor agricole și piscicole, precum și realizarea unui marketing mai performant în acest domeniu.
Două societăți din județul Bacău au solicitat maximul de finanțare
Din datele existente la nivelul Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară, la nivelul județului Bacău sînt cam 15 potențiali beneficiari ai măsurii 1.1. Pînă la această dată, doar trei societăți comerciale din județul nostru au depus dosarele necesare. „Pare puțin – ne-a declarat Ana Diac, șefa Biroului pentru verificarea și implementarea proiectelor SAPARD în județul Bacău, dar la o teleconferință pe această temă care a avut loc zilele trecute a reieșit că județul Vaslui are cinci proiecte. Constanța, de exemplu, are unul, Brașovul are două, iar alte județe n-au nici unul. Deci nu sîntem printre ultimii”.
Din cele trei proiecte depuse, două sînt pentru produse din carne și finanțarea cerută este maximă, adică 2.000.000 de euro. Un al treilea proiect, de mai mică anvergură, este pentru lapte și produse lactate.
Finanțările au fost direcționate numai spre cîteva activități din industria alimentară
Obținerea finanțărilor prin măsura 1.1 este o întreagă aventură. Banii europeni or fi ei cu totptanul, dar se impun condiții stricte la acordarea lor. Inițial, piedica de căpetenie a fost acreditarea agenției SAPARD. Apoi au început să apară alte necazuri. O primă problemă este mărimea finanțării. La această măsură finanțările pot fi între 30.000 de euro și 2.000.000 de euro pe proiect. Numai că proiectele mai mici de 100.000 de euro trebuie să se refere la investiții amplasate în mediul rural, cu țintă pe piețe locale. Așa că firmele din orașe nu au avut cum să se îndrepte decît spre investiții de anvergură, fapt care a dus la o a doua mare problemă pentru potențialii beneficiari. UE a impus ca finanțarea nerambursabilă să reprezinte pînă la 50% din valoarea proiectului în ceea ce privește produsele de carne, lapte, pește, vin, legume, fructe, cartofi și numai 30% la cele privind cerealele, zahărul, oleaginoasele. Restul de 50%, respectiv 70% trebuie asigurate de agentul economic, iar acesta are obligația să-și cheltuie întîi banii proprii și apoi să primească banii UE. Mai mult, agenții economici la care se poate aplica măsura 1.1 sînt numai cei cu capital 100% privat și cooperativele de consum. Deci cei care au fie și mai puțin de 1% capital de stat nu au acces la acești bani.
Altă cerință restrictivă este ca agentul economic interesat să nu aibă pierderi în ultimii trei ani. Dacă se ține cont de mediul economic autohton, această impunere a închis drumul multora dintre cei 15 potențiali beneficiari de la nivel de județ. Mai sînt și impuneri privind capacitățile vizate a fi înființate sau modernizate. Conform programului, de exemplu, la prelucrarea laptelui și produselor lactate, finanțările se adresează societăților care au capacități de peste 50.000 de hectolitri pe an. Ca să nu mai spunem că documentația necesară umple un dosar cu grosimea de circa 25 de centimetri. Așa că mulți s-au lăsat păgubași.
Totuși, programul SAPARD nu se concretizează doar în condiții imposibil de îndeplinit. În curînd intră în vigoare măsura 3.1, cea privind investițiile în exploatațiile agricole. Aceasta se va adresa fermelor agricole, zootehnice, silviculturii etc. Din ce se știe în acest moment, țintele vor fi mult diversificate, deci beneficiarii vor fi mai mulți. Cum măsura 1.1 se va aplica și în anul care urmează, iar foduri UE mai sînt, este de așteptat că banii vor fi cheltuiți. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns