Autoritățile au cheltuit inutil banii pentru studii de fezabilitate
• consilierul județean Ștefan Talambă a cerut acum două luni o situație privind numărul de studii de fezabilitate făcute cu bani de la bugetul județului sau cele locale • Talambă nu a primit pînă acum nici o informație în acest sens
De la 1 august, toți solicitanții de finanțări prin Programul SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) se pot prezenta la birourile regionale ale Agenției SAPARD pentru a ridica ghidul solicitantului și pentru depunerea proiectelor. Programul SAPARD a demarat cu două măsuri: una se referă la „îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole”, iar cea de-a doua la „dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale”. Sumele aferente anilor 2000 și 2001 trebuie să fie cheltuite pînă la finele anului 2003. Un solicitant poate lua, în cei șapte ani ai Programului SAPARD, 2000-2006, credite nerambursabile pentru maximum două proiecte. Ghidul solicitantului este distribuit la sediul biroului regional de implementare a Programului SAPARD, de la Iași, și prin intermediul Consiliului Județean, Oficiului Județean pentru Consultanță Agricolă și toate direcțiile descentralizate cu implicare directă în derularea proiectelor. Ghidul este disponibil și pe pagina de Internet a agenției, la adresa „www.sapard.ro”.
Potrivit programului SAPARD, în perioada 2000-2006, România va beneficia de o finanțare nerambursabilă de circa un miliard de euro, în tranșe anuale de 153 milioane de euro. Aceste fonduri sînt destinate măsurilor de preaderare la Uniunea Europeană (UE), concretizate în programe de creștere a standardelor de viață în mediul rural, ridicării calității și competitivității produselor agroalimentare, protecției mediului și conservării patrimoniului natural.
Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD), care furnizează o contribuție financiară a Comunității Europene, a fost stabilit prin reglementarea Comisiei Europene (CE) nr. 1268, din 21 iunie 1999, privind sprijinul Comunității Europene pentru măsurile de preaderare în domeniul agriculturii si dezvoltării rurale în țările candidate din centrul și estul Europei în perioada de preaderare. Agenția SAPARD este o instituție publică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, înființată prin Ordonanța nr. 142/2000, aprobată prin Legea 309/2001, care răspunde de implementarea tehnică și financiară a Programului. Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR) a fost aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2000 și în baza acestuia se implementează programul SAPARD în România.
Nici un proiect băcăuan nu a fost depus
Pînă acum, nici o persoană juridică din Bacău nu a depus vreun proiect la Agenția SAPARD. Motivul este dat de timpul scurt trecut de la acreditarea instituției. Pentru a doua măsură a programului, „Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale”, Consiliul județean (CJ) organizează astăzi o întîlnire cu primarii din județ, la care va fi prezentat Ghidul solicitantului. La acest capitol, localitățile ar trebui să depună rapid proiecte de finanțare, deoarece din bugetele locale și cel județean au fost finanțate o sumedenie de studii de fezabilitate. Culmea e că nimeni nu poate spune cu exactitate cîte astfel de studii au fost făcute și nici cîți bani s-au cheltuit în acest sens.
Problema a fost pusă în discuție în urmă cu mai bine de două luni în plenul unei ședințe a CJ Bacău, de consilierul Ștefan Talambă. El a solicitat atunci o evidență clară a studiilor de fezabilitate și a stadiului în care se află acestea. Talambă ne-a declarat ieri că nu a primit un răspuns nici pînă la această oră, deși știe că s-au făcut foarte multe. „Voi ridica din nou această problemă în următoarea ședință de consiliu”, a promis consilierul Talambă. Se pare, însă, că aceste cheltuieli au fost o investiție cel puțin neinspirată, pentru că, mai nou, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (MLPTL) decontează toate aceste studii, indiferent dacă vor fi sau nu acceptate spre finanțare de Agenția SAPARD.
Cu alte cuvinte, pentru toate documentațiile deja decontate se pierde posibilitatea de a primi bani de la MLPTL. Toate cheltuielile de la bugetele locale puteau fi evitate, dacă Consiliul Județean din Bacău și consiliile locale nu ar fi dat bani pentru dosare care, oricum, au stat în sertare după ce au fost finalizate din lipsa fondurilor de punere în practică. Oricum, dacă studiile au fost oportune vom afla în perioada următoare, cînd ar trebui să se depună proiectele. Dacă nu, cineva trebuie să răspundă pentru utilizarea nechibzuită a banului public.
Îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole
În cadrul acestui program, este prevazută acordarea asistenței financiare nerambursabile pentru sustinerea îmbunatățirii prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole (măsura 1.1 din PNADR). Măsurile din programul SAPARD au ca scop principal facilitarea implementării Acquis-ului Comunitar și remedierea unor deficiențe ce caracterizează agricultura în România înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătățească performanțele producției agro-alimentare din punct de vedere al standardelor de calitate si diversificarea gamei de produse procesate, adică să elimine anumite disfunctionalități manifestate pe piețele specifice românești. Prioritățile sînt îmbunătățirea procesării și marketingului în următoarele sectoare: lapte și produse lactate; carne, produse din carne și ouă; legume și fructe; vinificație și pește. În contextul românesc, trebuie luate în considerare suprafețele agricole și producțiile de cereale, semințe oleaginoase și sfeclă de zahar, precum și deficiențele existente în domeniul procesării primare. În aceste sectoare sînt considerate de o importanță majoră investițiile cu privire la modernizarea capacităților de procesare și de depozitare existente. Uniunea Europeană finanțează în proporție de 50-70 la sută realizarea proiectelor, dar nu mai mult de două milione de euro
Ce condiții trebuie să îndeplinească proiectele
Beneficiarii finali ale fondurilor SAPARD pot fi societăți comerciale cu capital 100% privat și cooperativele de consum. Solicitantul trebuie să respecte următoarele condiții generale ca să primească banii:
-să fie persoană juridică română cu capital integral privat; capitalul/acționariatul solicitantului eligibil poate fi atît integral din România cît și mixt, sau integral străin.
-să fie direct responsabil cu pregătirea și managementul proiectului, nu să acționeze ca intermediar;
– să aibă surse financiare stabile și suficiente pentru asigurarea continuității activității organizației sale pe tot parcursul implementării proiectului și să ia parte la finanțarea acestuia;
– proiectul trebuie să respecte criteriile de eligibilitate pentru a putea fi acceptat în sesiunea de selecție a proiectelor;
În vederea consumării pînă la sfîrșitul anului 2003 a fondurilor aferente anilor 2000 și 2001, data limită pentru finalizarea proiectelor selectate în cadrul cererilor de proiecte M1.1 este 30 septembrie 2003. Această dată reprezintă limita pînă la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată considerată acceptabilă de catre Agenția SAPARD.
Ce cheltuieli sînt acceptate și care nu
Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie necesare pentru desfășurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de finanțare și să fie în conformitate cu principiile managementului financiar adecvat și, în special, cu principiile economicității și eficienței costurilor;
– să fie efectiv realizate pe perioada execuției proiectului, cu excepția studiilor de fezabilitate și a studiilor conexe (studii tehnice, economice, plan de afaceri, avize, autorizații, acorduri, taxe legale aferente acestora) a căror cheltuială poate fi făcută înainte de semnarea contractului de finanțare;
– să fie trecute în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile, verificabile și susținute de originalele actelor de plată.
Există însă și cheltuieli care nu sînt considerate eligibile de către finanțator. Este vorba despre:
– cumpărarea, închirierea sau luarea în leasing a terenurilor și clădirilor existente, indiferent dacă leasingul are ca rezultat trecerea în proprietate a celui care achiziționează;
– impozitele, taxele vamale și cele de import;
– costurile de exploatare, inclusiv cele de întreținere și închiriere;
– leasing, exceptînd cazul în care leasingul are ca rezultat trecerea în proprietatea celui care ia utilaje în leasing;
– costurile oricăror servicii, bunuri și lucrări care valorează mai mult de echivalentul în lei a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obținut oferte de la cel puțin trei furnizori;
– comisioanele bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;
– acele cheltuieli, precum onorariile plătite arhitecților, inginerilor sau consultanților, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziții de patente și licențe, costuri ce privesc pregătirea și/sau implementarea unui proiect, care depășesc 12% din totalul costului eligibil al proiectului;
– cheltuieli legate de produse sau servicii care nu respectă regulile de achiziție și de origine;
– cheltuiala privind proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant înainte de încheierea proiectului fără ca sumele respective să fi fost deduse din costurile eligibile.
Proiectele se strîng lunar la birourile Agenției SAPARD, și tot lunar se fac evaluările. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns