Pentru prima dată, Casa de Sănătate se înregistrează cu deficit

Deși Casa Națională de Asigurări de Sănătate se laudă cu un excedent considerabil la buget, la nivelul județului Bacău instituția subordonată ei se înregistrează cu deficit. Din 1997 încoace, de cînd a luat ființă, pentru prima dată Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) nu reușește să acopere din veniturile realizate cheltuielile făcute cu plata serviciilor medicale prestate de furnizori (farmacii, spitale, medici de familie etc.). Astfel, pe primele opt luni ale anului 2005, în județul Bacău s-au colectat la bugetul asigurărilor de sănătate 1.082 miliarde lei vechi (108.200.000 lei noi), dar în același interval de timp pentru medicamente și servicii medicale s-au consumat 1.106,3 miliarde lei vechi. Prin urmare, CJAS se înscrie cu un deficit de 24,3 miliarde lei vechi (2,4 milioane lei noi). Că această situație este fără precedent, se poate lesne vedea dacă privim înapoi numai la anii 2003 și 2004. Anul trecut veniturile au fost de 1.382,8 miliarde lei și cheltuielile de 1.371,5 miliarde lei iar în 2003, de 1.366,9 miliarde lei, respectiv 1.273,6 miliarde lei. Așadar, în 2004 a fost un excedent de peste 11 miliarde lei iar în 2003, de 93,2 miliarde lei. Conducerea CJAS anticipează că pînă la sfîrșitul anului 2005 deficitul va crește și mai mult. „Pentru acest an cheltuielile planificate sînt de 1.634 miliarde lei. Estimările celor de la Finanțe privind sumele pe care le vor colecta la bugetul asigurărilor de sănătate sînt, însă, de 1.481 miliarde lei”, declară Dan Stoica, director adjunct al CJAS.

Ritmul colectărilor cu mult sub creșterea costurilor din sănătate

Și, totuși, ritmul colectării contribuției la sănătate a fost mai mare față de anul trecut cu 13-14 la sută. Cu toate acestea, diferența dintre cheltuieli și venituri se va adînci și mai mult. Și aceasta pentru că populația are nevoie de tot mai multe servicii medicale iar costurile la cei care le furnizează sporesc într-un ritm mult mai mare decît cel al strîngerii fondului asigurărilor de sănătate. în comparație cu anul trecut cererea de servicii medicale și costurile cu acestea sînt mai mari cu 30-40 la sută. „Dacă în anii anteriori fenomenul nu era o problemă deoarece aveam excedent, acum va fi. Soluția nu este de a limita bugetul la spitale, pentru că și așa primesc mai puțin față de necesar. Dacă le-am mai reduce din sumele acordate, ar însemna ca ele să înceapă să acumuleze datorii mari la furnizori”, consideră doctorița Maria Tioc, directorul CJAS, și adjunctul acestuia. Deocamdată, restanțele spitalelor sînt în limite rezonabile. La începutul lunii august datoriile unităților spitalicești erau de 105 miliarde lei. Din acestea, 80 miliarde lei reprezintă restanțe la furnizori ale Spitalului Județean de Urgență. „La acesta lucrurile stau mai îngrijorător, pentru că raportat la bugetul pe întreg anul, care este de 340 miliarde lei, debitul înseamnă peste 25 la sută, ceea ce este destul de mult. în rest, la toate celelalte spitale, datoria este sub 10 la sută din bugetul total, ceea ce nu presupune un efort deosebit”, mai spune Dan Stoica.

Plătitori, nici jumătate din cei asigurați

Incontestabil, deficitul este consecința mai ales a reducerii considerabile a numărului contribuabililor la bugetul asigurărilor de sănătate. Din cei 637.124 pacienți înscriși pe lista celor 301 medici de familie din județ, 576.751 sînt considerați persoane asigurate și, ca atare, îndreptățiți să beneficeze de asistență medicală în sistemul asigurărilor de sănătate. Dar din cei aproape 580.000 de asigurați, nici jumătate nu contribuie efectiv la bugetul sănătății. Mai exact, un număr de 144.594 persoane plătesc asigurarea de sănătate, ponderea deținînd-o salariații, care numără 132.566 contribuabili. Lor li se alătură 6.031 șomeri pentru care contribuția se suportă din bugetul destinat șomajului, 1.746 de liber profesioniști, 2.034 agricultori și 2.217 magistrați și alte categorii sociale. Pînă în 2003, numărul plătitorilor de asigurare de sănătate a fost considerabil mai mare. în rîndul lor se aflau și pensionarii, și beneficiarii ajutorului social, care acum numără, în total, 170.000 și pentru care plata contribuției se făcea de la bugetul asigurărilor sociale de stat. De doi ani pentru aceștia nu se mai achită nici un leu, ca urmare a deciziei vechii guvernări. Efectul negativ al măsurii a început să se resimtă în timp, astfel că acum s-a ajuns la deficitul amintit. Tocmai de aceea, o parte din guvernanți doresc să extindă baza de impozitare la pensionari și agricultori. „Nu este normal ca aceste persoane să primească pachetul de servicii medicale la fel ca toți cei care plătesc și pentru ei să nu se contribuie cu nici un leu la bugetul sănătății”, opinează și doctorița Maria Tioc, directorul CJAS. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!