• Cătălina Coțofan a fost „au pair” în Germania un an • experiența de aici a maturizat-o și i-au adus și 4.800 de mărci în buzunar • în Germania ea a fost baby-sitter și a fost integrată imediat în noua familie
Cătălina Coțofan a ajuns au pair printr-o prietenă. „O amică și-a depus dosarul de plecare în Germania și m-a întrebat dacă mă interesează. Mi-a explicat pe scurt despre ce e vorba, am fost de acord și m-am prezentat la Agenție. Eram vorbitoare de engleză și mă interesa un stagiu în America, dar cei de aici mi-au spus că e mai bine să plec un an în Germania, să văd cum mă acomodez. În caz că nu reușeam să mă integrez, drumul spre țară era mult mai scurt decît cel din State. De la început am avut o piedică importantă. Nu știam o boabă de germană. Timp de două luni am urmat un curs intensiv la sediu. În acest interval mi-am perfectat și actele și am plecat. Singură, pentru pima oară în viața mea într-o țară străină, departe de cei dragi din Buhuși”, își începe relatarea experienței de Au pair, tînăra de 23 de ani. Ea a apucat drumul Germaniei în aprilie 2000 și a terminat stagiul în 2001.
Au Pair este un program internațional de schimburi interculturale, care se desfășoară în România în baza „Acordului European pentru Au Pair”, la care sînt semnatare toate țările în care se face plasarea. Programul se adresează tinerilor și are ca finalitate cunoașterea de către aceștia a unei culturi diferite față de cea a țării lor de origine. Prin acest program, tinerilor li se dă posibilitatea de a-și aprofunda cunoștințele de limba străină respectivă, de a a-și lărgi orizonturile de cunoaștere, a-și face noi contacte, a aduna un mic capital pentru a-și plăti studiile universitare.
Germania înseamnă muncă, dar și distracție
De acest lucru a profitat și Cătălina în anul cît a fost Au pair. „Cnd am plecat din țară eram foarte hotărîtă și nu mă temeam de nimic. În autocar erau mai mulți români care mi-au spus despre greutățile prin care trec dincolo, cu cîtă sudoare strîng fiecare ban. Mi-a dat și sfaturi despre nemți, care după cîte știam și eu sînt foarte închiși și rezervați. Prima oară am vorbit cu familia care mă găzduia, Keysberg, în autocar. Pînă atunci, Agenția se ocupase de toate detaliile. Eu mi-am achitat partea de 600 de mărci și am plecat. Stînd de vorbă cu ceilalți colegi de autocar, tăria mea s-a diminuat simțitor, așa că am ajuns la Dortmund cu inima cît un purice. Familia, însă, m-a primit foarte bine. I-am văzut pe cei trei copii de care trebuia să am grijă și mi-au dat cheia de la casă. Erau foarte încrezători”, mai spune fostul au pair.
Salariul Cătălinei era de 400 de mărci pe lună. Familia pune la dispoziția tînărului masă, transport, cazare. Cu banii cîștigați, au-pairul poate face ce vrea. „Economii se pot face. Depinde de natura fiecăruia. Eu m-am întors în țară cu vreo 2.000 de mărci, din care mi-am cumpărat aparatură elecronică și am fost la munte. M-am adaptat imediat cu locul. Mi-a fost dor la început de țară, dar familia m-a integrat imediat. Cînd am fost o lună în concediu a trebuit să aleg între o excursie cu ei în Elveția sau să mă întorc în țară. Bineînțeles că am ales Elveția și nu țara, cum fac majoritatea colegilor mei. Am vrut să văd și să cunosc cît mai multe. Familia germană mi-a oferit această șansă. M-au luat cu ei și în Olanda, unde aveau o casă de vacanță, precum și în Belgia. Singură am fost în Franța”, mai povestește din experiența ei Cătălina.
Viața ca au pair în Germania nu a fost numai în roz. Începutul a fost dificil, chiar dacă nemții s-au arătat prietenoși cu fata. „A trebuit să mă adaptez cu modul lor de educație, cu principiile lor, foarte clare și delimitate în ceea ce privește educația copiilor. La ei, copiii au liberatatea să facă orice, să cunoscă, să vadă, și nu ca la noi. Nu există bătaia. Eu încercam să-i mai cenzurez de la televizor, de la modul în care vorbeau sau acționau, dar părinții mi-au spus că ei trebuie să învețe din experiențele proprii”. La Dortmund, Cătălina a intrat în contact și cu suporterii renumitei echipe de fotbal Borusia. „Cînd era un meci tot orașul era îmbrăcat în haine verde crud cu dungi negre, beau bere și cîntau imnul echipei favorite. Erau fani genetic”.
Programul Cătălinei începea la ora 8.00 și se termina la 15.00. Obligațiunea ei era să stea cu mezinul de doi ani al familiei, Lauritz, pînă veneau de la școală ceilalți doi frați. Apoi îi așeza la masă. În obligația ei nu intra menajul, gătitul, dar Cătălina și-a mai băgat nasul prin bucătărie. Sarmăluțele românești au devenit mîncarea preferată a familiei Keysberg.
În timpul liber, Cătălina mergea în excursii cu prietenii pe care și i-a făcut și a aprofundat limba germană. „La început, cînd nu știam termenul în germană îl spuneam în engleză. O lună a mers, dar apoi familia a început să vorbească cu mine numai în limba lor. Mi-a prins foarte bine. Am urmat apoi un curs pentru străini, iar anul acesta am intrat la Facultatea de germană – engleză de la Iași fără probleme. La Agenție, în Bacău, sînt lector pentru tinerii care vor să meargă în Germania ca au pair”.
Ce este un Au pair
În toate țările cuprinse în programul Au pair, un tînăr are drepturi și obligații. El este considerat un membru al familiei gazdă, cu drepturi egale. Statisticile arată că 90% dintre tinerii Au Pair sînt fete. Aceastã situație se datorează în mare măsură faptului că principala îndatorire a Au Pair-ului este să ajute familia la creșterea și educarea copiilor. Băieții nu au înclinații naturale în această direcție și de aceea acceptă mai greu această muncă. În general, selecția băieților este mult mai dură, trebuie să aibă minim 200 ore experiență practică în lucrul cu copii în ultimii doi ani. Pentru Germania, numărul orelor de muncă săptămînal este de 30-35. Viza se acordă pe o perioadă inițială de trei luni și apoi se mai prelungește cu încă nouă luni.
Munca zilnică a unui Au Pair este foarte variatã. Ea depinde de nevoile, de caracteristicile și stilul de viață al familiei gazdă. Felul muncii este stabilit individual între familia gazdă și Au Pair. Cazarea este asigurată de familia gazdă, care trebuie să-i pună la dispoziție tînărului o cameră separată, mobilată, cu lumină de zi și încălzire. Trebuie să existe posibilitatea folosirii unei băi. Au Pair ia mesele împreunã cu familia gazdă și primește aceeași mîncare ca orice membru al familiei. Lunar, un Au pair primește 205 Euro.
Programul Au pair a oferit la începutul acestui an, tinerilor băcăuani, 400 de locuri de plasare în Germania, din care au mai rămas libere jumătate. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns