Exodul băcăuanilor
• peste 28.300 de băcăuani sînt plecați la muncă în străinătate • dintre aceștia, peste 62 la sută sînt bărbați
Sărăcia a alungat la muncă în străinătate peste 28.300 de băcăuani. Cifra reprezintă peste patru la sută din populația județului Bacău și a reieșit din analiza datelor culese la Recensămîntul Populației și Locuințelor, desfășurat la începutul anului trecut. Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, opinează că „plecările masive în străinătate sînt cauzate de starea de tranziție pe care o traversează economia românească după 1990”. De asemenea, directorul DJS spune că „exodul” este determinat de libertatea de circulație de după Revoluție, iar cei cărora nu li s-a părut motivant salariul în țară au ales să plece la muncă în străinătate. Eugenia Harja precizează că o mare parte dintre cei mai bine de 28.300 de băcăuani au părăsit țara în perioada 1992-1993. Nivelul scăzut de trai din Bacău, dar și din restul țării, este dat și de cei care și-au găsit de lucru în străinătate. Marius Popovici este băcăuan și a plecat din România în urmă cu trei ani. „N-aș fi plecat dacă munca mea ar fi fost mai bine plătită, dar cu cei 80 de euro pe care îi cîștigam aici nu reușeam să-mi plătesc nici întreținerea, deși munceam cam 12 ore pe zi ca șofer. Acum cîștig cam 800 de euro pe lună în Italia. Nu e foarte mult, sînt români care cîștigă mai bine, dar măcar știu pentru ce muncesc”, spune Popovici. El declară că a luat decizia să plece într-o zi de plată a salariului, cînd a constatat că a fost sancționat „pe nedrept”. „Viza m-a costat cam 1.200 de dolari, bani pe care i-am împrumutat, dar a meritat, că i-am returnat destul de repede. Acum am mașină, un serviciu destul de stabil, am strîns bani de o casă, pentru cînd am să mă întorc. Nu-mi pare rău deloc că am plecat”, conchide Marius Popovici.
Cei plecați în străinătate la muncă au fost surprinși de numărătoarea populației în două posturi. Astfel, datele recensămîntului arată că 16.665 de persoane erau în momentul numărătorii plecate de peste un an în străinătate. Dintre aceștia, 10.108 sînt bărbați, adică peste 60 la sută, iar femei sînt 6.557, ceea ce reprezintă peste 39 la sută. De asemenea, în momentul Recensămîntului, 11.646 de băcăuani erau plecați temporar în străinătate, adică de mai puțin de un an. Dintre aceștia, 7.507 sînt bărbați, adică 64,5 la sută, iar restul, femei, adică 35,5 la sută. Ca urmare, din totalul de 28.311 de băcăuani plecați în străinătate la muncă, 17.615 sînt bărbați (peste 62 la sută), iar 10.696, femei.
Cifrele sînt cu mult mai semnificative dacă se raportează la populația activă a județului, adică persoanele peste 15 ani, mai puțin cele care urmează o formă de învățămînt. Eugenia Harja spune că, în mediul urban, populația activă (șomeri plus persoanele care au o ocupație) reprezintă aproximativ 47,6 la sută din total, iar la țară, 50,5 la sută. Ca urmare, aproape jumătate dintre cei peste 706.600 de locuitori ai județului Bacău sînt buni de muncă. Rezultă că, de fapt, proporțiile exodului sînt și mai impresionante, peste opt la sută dintre băcăuanii activi fiind plecați la muncă în străinătate.
Din totalul locuitorilor județului care muncesc în străinătate, cei mai mulți provin din municipiul Bacău, 11.530, ceea ce reprezintă mai mult de 40 la sută. Raportat la populația totală a municipiului, peste șase la sută dintre locuitorii Bacăului s-au săturat de viața în „centrul economic al Moldovei” și au ales străinătatea, iar procentul se dublează, dacă se ia în calcul populația activă a municipiului.
Județul Bacău are o populație stabilă de 706.623 de persoane, dintre care 349.052, bărbați, și 358.571, femei.
De asemenea, Eugenia Harja spune că în județul Bacău s-au stabilit 1.834 de străini, cu preponderență italieni, veniți aici cu afaceri.
Județul Bacău, al cincilea pe țară ca populație
Cu o populație stabilă de 706.623 de locuitori, județul Bacău se clasează pe locul al cincilea între județele țării. Eugenia Harja spune că, dacă nu se ia în considerare Capitala, Bacăul urmează în clasament după Prahova, Iași, Dolj și Constanța. Recensămîntul desfășurat anul trecut este primul care înregistează o scăderea a numărului de locuitori. Față de numărătoarea din 1992, cînd s-au înregistrat 737.215 băcăuani, populația a scăzut cu aproape 4,2 la sută (30.889 de persoane). La Recensămîntul din 1992, Bacăul se situa tot pe locul al cincilea. Eugenia Harja arată că, în 1999, după datele statisticii curente culese în principal de la birourile de evidență a populației, Bacăul a devansat Doljul și Constanța. „Trecuserăm în fața acestor două județe deoarece la noi era mai mare numărul nașterilor”, declară directorul DJS. Schimbarea clasamentului a fost produsă de faptul că, în datele statistice curente, nu se luaseră în considerare plecările la muncă în afara județului. De asemenea, informează Harja, diferența „mare” înregistrată la acest recensămînt față de precedentul provine din faptul că multe persoane au plecat în străinătate fără a opera și în documentele de identitate. Cu excepția reieșită în urma numărătorii de anul trecut, populația a sporit în statisticile oficiale de la 414.996 (recensămîntul din 1948), 507.937 (recensămîntul din 1956), 598.321 (recensămîntul din 1966), 667.791 (anul 1977) și 737.512 (anul 1992).
Municipiile și orașele din județul Bacău au în total o populație de 326.317 persoane (46,1 la sută din populația județului), iar la țară trăiesc 366.207 băcăuani.
Femeile predomină în totalul populației județului, cu 358.571 de persoane (50,7 la sută), în timp ce bărbații numără 349.052 de persoane.
Cu 175.500 de locuitori, capitala județului se află pe locul al doisprezecelea în ierarhia municipiilor din România. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns