PICĂTURA DE VENIN Resuscitare florală

Iată că le-a venit și florarilor vremea să fie întrebați de sănătate. Pentru că ceea ce se întîmplă cu și în comerțul de flori nu se mai poate accepta. Aceasta este părerea înalților oficiali din Ministerul Agriculturii. Cine vrea să activeze în domeniu, e musai să fie atestat după norme, reguli și maniere europene. Frumosul nu se mai poate prostitua la colț de stradă. Are nevoie de certificat de autenticitate și bună purtare, chiar dacă exercită o mirifică atracție pentru ochi și maniere și s-a dovedit a fi o mină de aur pentru multe buzunare.

Vestea i-a cam luat pe sus pe întreprinzătorii băcăuani în materie, care-s îngrijorați (și pe bună dreptate, din punctul lor de vedere) că afacerile s-ar cam putea veșteji, iar exercițiile de resuscitare încă nu au fost testate. Ce ne facem?, ce ne facem?, se lamentează ‘mnealor, deoarece cu statul nu se mai glumește! Ne-a mers cît ne-a mers (destul), dar acuma ni se-nfundă. Ne mai vindem florile, ori le dăm la animale ca desert?

Eu, unul, cred că măsura ministerială e una cît se poate de binevenită. Că și comerțul cu flori trebuie scos din amatorismul său mult prea lejer și adus spre profesionalismul autentic. De la tarabă, în expoziție. Găleata cu flori de la colțul străzii e o parodie de prost gust. Iar ei, florari și florărese, ne-au tras destule țepe nouă, celor ce le cădem în mînă cu prilejul diverselor (destule) sărbători, aniversări, botezuri, cununii, parastase, comemorări, hramuri, onomastici, primeniri de an, îndrăgostiri ș.a.m.d. Și nu doar din cauza spinilor de pe tulpinile de trandafiri. Prețuri umflate cu pompa, tarife de „eveniment” (plăcerea costă, nu-i așa?!), de mai să plesnească, tije resuscitate cu fire de sîrmă, ca să stea „băț” în fața clientului, ori fixate cu bandă scotch în același scop, flori colorate cu cerneluri din întreg spectrul cromatic, în disprețul mesajului genetic, doar ca să dea bine la ochi, ori gata congelate și care sucombă prin pleoștire la cea dintîi adiere de căldură. Să-mi spună careva că nu-i așa, și-i cumpăr toată marfa pe-un an înainte!

Dacă florarii adevărați (și avem cîțiva la Bacău și în județ) nu au a se teme de respectivele măsuri, cei care mimează și fentează o asemenea afacere pot să-și ia „adio!”, dacă nu schimbă urgent „tehnologia” în perioada de grație acordată de minister. Asta, dacă nu și-au propus să dea piept cu falimentul. Cît despre țăranca ori copilul de la colț de stradă, cu buchețelul lor de „nu mă uita” cules de pe sub poale de pădure, mi-i doresc și de-acum înainte. Ar fi păcat să fim lipsiți de farmecul unor gesturi atît de frumoase și de pure, chiar dacă ele ascund nădejdea unui cîștig efemer. Sau poate tocmai de aceea! (Florin DUNĂREANU)