În situația creată, prin reorganizările promovate de Administrația Piețelor s-a dispus scoaterea din profilul de activitate al pieții centrale desfacerea directă de către producători și dirijarea acestora către alte piețe și zone ale municipiului Bacău, cum ar fi Bazarul Letea, Piața Sud, Piața Nord (pînă la demolare), Piața angro Șerbănești etc. Obiectul acestor măsuri a vizat, în mod deosebit, producătorii care vînd răsadurile de legume, material săditor cum ar fi pomii fructiferi și vița de vie, pepenii, varza, cartofii, puii și păsările vii, ceea ce a generat numeroase reproșuri și nemulțumiri printre producători, cît și, în mod special, în rîndul unor cumpărători care astfel sînt obligați să se deplaseze la distanțe mari și la cheltuieli suplimentare.
Trebuie să se înțeleagă faptul că aceste măsuri au fost promovate în condițiile în care o serie de spații construite, cît și suprafețe însemnate de terenuri din perimetrul pieții au căpătat o cu totul altă destinație decît cea din profilul unei piețe agro-alimentare. Iată cîteva argumente la cele prezentate mai sus: în primul rînd, este vorba despre spațiul dintre clădirea pieții și strada 9 Mai, care prin proiect a fost destinat parcării mijloacelor de transport și ca platou pentru desfacerea produselor de volum – pepeni, varză, cartofi, ceapă. În aceeași situație se află terasa din partea de est a clădirii și unele spații destinate sectorului alimentar și articolelor de uz casnic și gospodăresc, care au căpătat alte utilizări. Dintre activitățile care nu au nici o legătură cu specificul și obiectul unei piețe agro-alimentare aș menționa magazinele pentru desfacerea bijuteriilor, articolelor din aur, electronice, parfumerie scumpă, articole de lux, agenții de turism, buticuri cu profile dintre cele mai diverse, astfel încît piața centrală se potrivește mai bine cu un bazar ceva mai modern, dar nicidecum cu o piață tradițională.
O situație cu totul necorespunzătoare pentru unele perioade se prezintă în hala de lactate și brînzeturi, care a devenit neîncăpătoare pentru numărul mare de producători care apelează la serviciile ei, iar cumpărătorilor – în unele perioade ale zilei – aproape că le este imposibil să-și facă cumpărăturile necesare. Tot ca o curiozitate rămîne modificarea destinației spațiului de cazare a producătorilor veniți din alte localități și care rămîn și peste noapte. În sezonul de vară, dar chiar și acum, pot fi văzuți oameni care dorm în mașini sau pe stivele de produse. Acum, spațiile de cazare au căpătat alte destinații, adică birouri de asistență socială, de combatere a sărăciei, pentru persoanele cu handicap, de protecție a copilului, sau de sedii ale unor organizații și partide politice. Privită de la înălțime, piața centrală ne apare ca un conglomerat, cu spații noi, construite și lipite unele de altele, ce încorsetează clădirea principală. În modul cum s-au realizat o serie de construcții pe perimetrul pieții centrale, în ultimii ani, se constată că acestea nu s-au făcut pe baza unui anumit concept arhitectural unitar, care să evite aspectele de improvizații. De aici rezultă că interesele unora au fost mai puternice decît grija pentru un concept unitar, modern și funcțional.
Față de cele relatate mai sus, se poate desprinde concluzia că locatarii din blocul nr. 1 de pe strada Mihai Viteazul au dreptate să acuze situația creată de cei ce oferă, în zonă, produse agro-alimentare de volum, obligați să suporte mizeria, zgomotul și, în general, disconfortul pe care-l aduce cu sine acest gen de activitate comercială. Afectați sînt, de asemenea, și cumpărătorii, cărora li se refuză, implicit, dreptul de a-și face cumpărăturile de acolo unde doresc, nu de unde îi trimit administratorii pieței. Aceste practici îi favorizează vădit pe bișnițarii pieței, care oferă la tarabe produse mai scumpe cu 20 – 30 la sută în comparație cu cei ce vînd en-gros.
Întrebarea este: ce se mai poate face acum? Consider că edilii Bacăului dispun de soluțiile capabile să asigure pieții centrale agro-alimentare destinația și funcționalitatea normale, atît spre beneficiul administrației, cît și al producătorilor particulari și al cumpărătorilor. Lucrurile ar putea reintra, astfel, în normal, iar locatarii din blocurile situate în zona parcărilor ar fi scutiți de neajunsurile acestui gen de comerț improvizat.
Economist Pavel Darie
Lasă un răspuns