• Iulian Moga a fost șeful cu propaganda în județul nostru din 1981 și pînă la revoluție • el a fost adus în Bacău de fostul prim secretar Alexandrina Găinușe, care a admirat la Mangalia o creație a pictorului • în județul nostru el a s-a ocupat de organizarea tuturor manifestărilor de partid • este unul dintre cei cinci pictori din țară care aveau voie să îl picteze pe Ceaușescu • bătrînul a expus lucrări în Olanda și în Belgia, unele tablouri au ajuns în California, dar niciodată nu a expus în Bacău • pe lîngă pictura „de partid” pe care a realizat-o pentru că așa era epoca, Iulian Moga este un specialist în portret și peisaje
I se spune „pictorul”. A ajuns la Azilului de bătrîni din Bacău acum o lună și ceva, dar deja și-a făcut renume printre colegi. „Îl vezi toată ziua pe balcon că pictează, cu hainele stropite de vopsele, sau în atelier, că lucrează la rame”, ne spune o asistată de pe banca din fața azilului. Apariația bătrînului printre ceilalți vîrstnici din cămin a provocat efervescență, mai ales în rîndul doamnelor singure, care au văzut în el o posibilă cucerire. Pe Iulian Moga l-am cunoscut în curtea Azilului de bătrîni. Căra sub braț un motoraș. Ne-a invitat în camera lui, în atelierul amenajat în balcon. La cei 60 de ani pe care îi are, pictorul Moga a ajuns în azil în urma unor întîmplări neplăcute de viață. A avut casa lui, dar a girat pe cineva cu apartamentul, acum patru ani. A plecat în Germania să muncească și, cînd s-a întors, a aflat că nu mai avea casă. Prietenul girat nu a mai plătit ratele și banca i-a luat casa. Pînă de cuirînd, s-a chinuit, cu pensia de 1,4 milioane de lei, să plătească o chirie. A pictat și a vîndut lucrările, să facă față cheltuielilor. Azilul de bătrîni a reprezentat o soluție.
De la școala de arte plastice pe șantierele patriei
Iulian Moga a absolvit Artele Plastice la Cluj. „M-am născut și am copilărit în Sibiu. Am terminat un liceu profesional din localitate și, în 1961 m-am înscris la arte Plastice la Cluj. Am studiat doi ani și jumătate la fără frecvență, dar apoi am trecut la zi. Am abslovit după cinci ani. Pasiunea pentru pictură am avut-o de mic, fără a avea în familie alți artiști”, își începe povestea bătrînul de 60 de ani. După terminarea facultății, Iulian Moga a fost trimis să predea la cîteva școli din Ardeal, dar, pentru că nu s-a adaptat, a plecat la București, unde s-a calificat ca maistru. A lucrat în această meserie pe diverse șantiere din țară, în zidărie, instalații electrice, gaze sau la montaj. Era omul bun la toate. Cu toate acestea, nu a lăsat din mînă penelul. „Puținul timp pe care îl aveam îl petreceam pictînd. În 1976, am participat la un concurs în urma căruia se alegeau pictorii care aveau dreptul de a-l picta pe Ceaușescu. Am fost ales alături de alți patru mari pictori, printre care și Ion Pacea”, mai spune Iulian Moga.
Din acest moment, cariera pictorului a luat o nouă întorsătură. A devenit pictor de partid, convocat la organizarea unor evenimente importante pentru PCR. La Mangalia, în timp ce se ocupa de imaginea unei plenare de partid, a fost descoperit de prim secretarul Bacăului din acea vreme, Alexandrina Găinușe. „Pictasem un tablou cu Ceaușescu, de doi metri înălțime. Alexandrina Găinușă a venit, a privit tabloul și m-a întrebat cît cîștig acolo. Mi-a spus că îmi dă mai mult, dar condiția era să mă mut în Bacău. Am acceptat”, istorisește bătrînul pictor din azil.
În 1981, Iulian Moga a ajuns în Bacău. A fost cazat la Dumbrava, iar Găinușă s-a ținut de cuvînt. I-a dat apartament, un salariu bunicel și a fost numit șeful propagandei în județ. Sarcina lui era să-i coordoneze pe ceilalți pictori din municipiu și să se ocupe de imaginea orașului. „Noi realizam toate reclamele și panourile din acea vreme. Fiecare eveniment trebuia împodobit cu portrete, pancarde, lozinci. Am făcut mii la viața mea! Atelierul unde se lucrau creații de dimensiuni mari era în curte la Mașini Unelte. Printre picături, făceam portrete și peisaje. Cel mai greu era cînd primeam comenzi care trebuiau executate de pe o zi pe alta sau în cîteva ore. Uneori stăteam zile întregi și lucram la o pancartă sau la portrete Portretele soților Ceușescu de la Comitetul Județean le relizam numai eu”, ne mai povestește fostul pictor de partid al județului.
Iulian Moga regretă vremea de atunci și faptul că nu a putut picta ceea ce îi plăcea. Cu Nicolae Ceaușescu s-a întîlnit o singură dată. Tablourile fostului dictator erau realizate după un șablon primit. „Am lucrat la Neptun un tablou în mărime naturală. Pentru acest portet am primit poza color, în poziția pe care trebuia să o pictez. Nu aveam voie să mă inspir după altceva și trebuia ca pictura să iasă exact ca poza. Cînd am terminat tabloul, au venit soții Ceușescu. El era comunicativ. A vorbit cu mine, s-a uitat la tablou, mi-a spus că îi place, a rîs și a plecat. În tot acest timp, ea nu a spus nimic. Stătea retrasă și acră, într-o parte”, își aduce aminte despre momentul în care l-a cunoscut pe fostul dicator.
Iulian Moga și-a continuat activitatea de șef al propagandei și pictor al epocii pînă la revoluția din 1989, cînd toate lucrările au fost strînse și depozitate care pe unde s-a nimerit.
Expoziții în Olanda și Belgia
Pe lîngă miile de pancarte și sutele de portrete dedicate Epocii de Aur, Iulian Moga a pictat peste cinci sute de tablouri, peisaje și portrete, după placul inimii lui. O parte din creațiile lui au fost expuse în Europa. Pentru o perioadă de doi ani, înainte de a veni în Bacău, Moga a fost directorul unui hotel din Neptun. În această funcție a avut ocazia să îl cunoască pe pictorul englez John Ayres. „Era turist. Am intra în vorbă și am devenit prieteni după ce a aflat că și eu sînt pictor. M-a invitat la o expoziție în Anglia, dar nu m-au lăsat cei din țară să particip. În 1987 și 1988 am expus alături de el în galerii din Olanda și Belgia. Am trimis din România o sută de tablouri și toate au fost vîndute. O parte dintre ele au ajuns și în California. M-au lăsat să plec, la o expoziție, în Belgia. După 15 zile de turneu al expoziției, s-a scris despre participarea mea în ziarul «L’Humanite». Interviul pe care l-am dat acolo mi-a adus probleme, pentru că, imediat ce m-am întors în țară, am fost convocat la securitate. Am intrat în vizorul lor, deși declarațiile mele nu au fost împotriva regimului”, ne-a mai spus Iulian Moga. După acest eveniment, a mai fost invitat la două expoziții în străinătate, dar nu i s-a mai dat voie să părăsească țara. Iulian Moga nu a avut nici o expoziție în Bacău, din cauza unor neînțelegeri pe care le-a avut cu Uniunea Artiștilor Plastici. „Am avut o tentativă de a expune în Bacău, dar nu am acceptat condițiile celor de la Uniune, așa că a căzut totul”, ne mărturisește, cu durere în glas, pictorul.
După revoluția din decembrie, în CV-ul lui Iulian Moga s-a mai adăugat o perioadă de doi ani de muncă la uzinele Mercedes. A plecat la Dusseldorf să lucreze, dar, într-o cafenea, a întîlnit in inginer român, care l-a trimis la un interviu la cunoscuta firmă producătoare de mașini. A fost angajat ca vopsitor de TIR-uri. Revenit în țară, a aflat că și-a pierdut locuința. A ales să vină în cămin pentru a-și regăsi liniștea necesară picturii. Iulian Moga e hotărît acum să picteze pentru locatarii Azilului. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns