Sînt cîțiva ani buni de cînd faimoasa Perlă a Moldovei, stațiunea Slănic Moldova, reunea într-un mod extrem de inspirat un festival de simțire și gînd românesc, pe fundalul unor vetre de veche tradiție și frumusețe. Iar fiecare ediție a acelei manifestări cultural-artistice, cunoscută sub denumirea de Festivalul Slănicului și care s-a derulat pe parcursul anilor ’70, a însemnat amploare și profunzime, un plus de interes, de atractivitate pentru miile de participanți. Aceste manifestări și-au deschis larg porțile spre autenticul creației populare și cercetarea lui științifică, spre complexitatea și diversitatea unei acțiuni culturale reprezentative. În anul 1971, acest festival a căpătat o notă aparte prin sărbătorirea împlinirii a 170 de ani de existență a stațiunii, motiv în plus ca organizatorii să acorde o atenție specială elaborării programelor, creării unui cadru original și divers de desfășurare a activității cuprinse în agenda celor opt zile de sărbătoare autentică. În acel an a avut loc cea de-a IV-a ediție a acestui festival organizat de instituțiile de cultură și artă, Casa creației populare și Primăria orașului Slănic Moldova. Invitațiile trimise în toate județele țării, personalităților culturale și științifice așteptate să onoreze festivalul, ca și cei 5.000 de fluturași tipăriți în cinci culori diferite și 3.000 de afișe speciale pentru iarmaroc au întregit atmosfera acelor momente de unanimitate. Una dintre prestigioasele acțiuni din cadrul Festivalului a constituit-o colocviul științific „Folclorul, literatura, arta și educația”, care și-a desfășurat lucrările în trei secții, etnografie și folcloristică; istoria artelor și artă plastică, limbă și literatură. Urmărind și reliefarea unor mari aniversări recomandate de UNESCO, programul a cuprins și comunicări deosebit de interesante ca: „Moștenirea lui Petru Maior”, „Actualitatea lui Dostoievski”, „Vasile Alecsandri – călător”, „Nicolae Iorga și revista Ramuri”, „Corespondența lui Marcel Proust cu românii” și altele. Acest colocviu s-a bucurat de prezența unor cercetători, cadre universitare din Cluj, Timișoara, București, Iași și Craiova. Festivalul a debutat cu o mare paradă a portului și datinilor, cărora li s-au adăugat, ca un spor de pitoresc, carele alegorice înfățișînd evoluția meșteșugurilor pe meleagurile noastre începînd cu exploatarea lemnului, a zăcămintele de țiței și a sării și încheind cu industria petrochimică oneșteană. Spectacolele de muzică populară, expoziția de artă populară, originalul IARMAROC românesc cu dublă funcționalitate – etnografie folclorică și comercială – au fost punctele de mare atracție ale Festivalului. Tot atunci s-a mai organizat și o expoziție tematică de pictură, „Peisajul românesc”, ce a inclus lucrări valoroase încredințate de Muzeul de Artă al României, muzeele din Ploiești, Cîmpina și Iași, iar epilogul Festivalului l-a consemnat vestitul carnaval popular colorat de caprele și urșii care ne încîntă și acum, de sărbătorile de iarnă. O carte de vizită impresionantă pentru Slănicul acelor ani. Un festival care, prin bunăvoința sponsorilor și a autorităților, ar putea reveni mai ales acum, cînd Slănic Moldova a redevenit stațiune de interes național. Și să nu uităm de obiceiurile și tradițiile românești atît de „gustate”, de apreciate în străinătate. Cel mai elocvent exemplu a fost dat de programul organizat și prezentat zilele trecute de Complexul Hotelier „Venus” străinilor și celorlalți invitați care au participat la cel de-al treilea Congres Internațional de Kinetoterapie ținut la Slănic Moldova. Pastramă de oaie, must, taraf de lăutari, ursari, cîntăreți de muzică populară și ușoară, port popular și bună servire au făcut deliciul publicului, în special al străinilor. Păcat că au lipsit televiziunile. Sînt momente unice, care trebuie promovate și prezentate. Din păcate, încă sîntem cuprinși de izolarea provincială care ne-a țintuit ani de zile, scoțîndu-ne din circuitul cultural și spiritual. Poate că acum a sosit timpul să ne lepădăm de această izolare, revenind la ceea ce era bun, atractiv și educativ. (Romulus Dan Busnea)
Lasă un răspuns