Porumbul si griul vor ramine si in acest an culturile de baza in structurile agricole organizate de fermierii din judetul Bacau, dar planul de culturi este puternic influentat de conditiile agrometeorologice de anul trecut si chiar din iarna abia incheiata. Ca in multe alte zone din tara, culturile de rapita au fost afectate de seceta si de iarna grea, iar cei mai multi dintre cultivatori au optat pentru intoarcerea suprafetelor si semanarea lor fie cu floarea soarelui, fie chiar cu porumb. „Este inca prematur sa vorbim de suprafete intoarse la rapita – ne-a declarat, la inceputul lunii aprilie, Ioan Chiriac, directorul executiv al Directiei pentru Agricultura -, iar fermierii vor decide fiecare dupa propriile conditii si interese cum vor actiona”.
Griul a iernat in conditii bune, pentru ca inghetul a venit tirziu, prin ianuarie, si a fost si multa zapada. Probleme deosebite au fost la rapita. Plantele cu numai doua frunze nu au rezistat, dar probleme au aparut si la rapita acoperita masiv de zapada, pentru ca plantele s-au asfixiat. „Sigur vor fi suprafete importante intoarse, la rapita, dar sint alternative pentru reinsamintare cu porumb sau cu floarea soarelui – spunea Ioan Chiriac. Tendinta generala este de a se insaminta cu porumb, pentru ca in ultimii ani a avut un pret bun, iar productiile pe suprafata au fost ridicate. Se vede si din vinzarile care se fac la marii integratori din agricultura”.
Din cele 13.500 de hectare de teren infiintate cu griu in judetul Bacau foarte putine au fost, compromise. Nu au aparut, inca, semnale din teritoriu ca este altfel. La rapita, insa, din 4.200 de hectare, circa 2.000 au intrat cu mari probleme in iarna. „Cred ca suprafata intoarsa va ajunge la circa jumatate – opina directorul Directiei Agricole. Dar, fermierii cred ca sint multumiti de acest procent, pentru ca rapita este o cultura agricola care aduce bani buni, imediat, fara cheltuieli mari. Productia de rapita, in 2012, va mica in general peste tot, deci preturile vor fi bune. Iar suprafetele care pot da macar 1.500 – 2.000 kg la hectar sint de lasat in cultura, pentru a se acoperi cheltuielile. Inlocuirea cu floarea soarelui este o idee buna, dar deciziile apartin fermierilor. Depinde ce posibilitati de valorificare au. Poate unii pot vinde mai bine porumbul. Dar, eu cred ca ar trebui sa se cultive si floarea soarelui, pentru ca este un produs cautat pe piata”.
Rapita pierduta, compensata cu plante tehnice
Inginerul Mihai Pantelimon lucreaza, in comuna Letea Veche, 340 de hectare. Circa 40 ha au fost cu de rapita, pe care crede ca le va intoparce integral. „Rapita cred ca o vom intoarce pe cel putin 80% din suprafata si vom completa terenul cu floarea soarelui – spune fermierul. Probabil ca se va semana mai multa floarea soarelui la nivel national, avind in vedere suprafata mai mica de griu, plus circa 150.000 de hectare de rapita intoarse. Compensam, astfel, tot cu plante tehnice”. Familia Pantelimon detine, insa, trei societati agricole, dintre care una in comunele Sascut si Tatarasti. Numai in Letea Veche cultiva, din toamna, 60 de hectare cu griu, iar diferenta va fi pe porumb si floarea soarelui, ultima pe circa 50 de hectare. „Cultura porumbului ne-a dat satisfactie an de an – spune Mihai Pantelimon. Am reusit sa aram, din toamna, toata suprafata. Ninsorile din iarna au acoperit o parte din deficitul de apa din sol, dar sintem pregatiti material, cu ingrasaminte, seminte si pesticide. Motorina o vom lua la pretul de piata, dar inca mai asteptam o confirmare a subventiei la motorina care sa ne ajute, pentru ca pretul carburantului este destul de ridicat. In Sascut si Tatarasti, familia lucreaza aproape 420 de hectare. Acolo s-au semanat 300 de hectare cu paioase, avind in vedere specificul zonei si potentialul terenului. Dar vor fi cultivate si 60 de hectare cu floarea soarelui si alte 60 de hectare cu porumb. Saminta pusa, deja, in parte, in pamint este numai de calitate, de la Pioneer si KWS, iar la floarea soarelui se va incerca si brandul Clearfield, pentru floare cu o erbicidare mai buna. „Ceea ce asteptam, acum – a mai precizat Mihai Pantelimon -, sint ploile. Nu s-a acoperit deficitul de apa”.
Porumbul si griul bat plantele tehnice
Intre Bacau si Sascut, la Faraoani, fermierii prefera in structura de culturi tot porumbul si griul, dar nu renunta nici la rapita sau floarea soarelui. Pina acum au cultivat si sfecla de zahar, dar fermierii spun ca au fost dezamagiti de conditiile de lucru cu fabrica si cu statul. Subventiile la sfecla, de exemplu, au venit foarte greu. Maria Antal lucreza, tot cu familia, 300 de hectare. Au accesat proiecte europene, au achizitionat deja un tractor de 210 CP, la care pun remorca si plug reversibil. Au si combina de recoltat, dar au depus alte doua proiecte pentru a completa gama de masini cu o combina si un utilaj de fabricat peleti din resturile vegetale de pe cimp. „Pina acum – spune Maria Antal – am facut toate lucrarile la timp, dar am intors si noi suprafata de rapita, pe 20 de hectare. In locul ei vom semana floarea soarelui. In structura de culturi avem orz, griu (deja insamintat), porumb, floarea soarelui. Anul trecut am optat pentru saminta Syngenta (la porumb), iar la griu pentru un soi romanesc, Ariesan, cunoscut de ani buni si care ne-a dat satisfactie, cu care am obtinut, in medie, cinci tone la hectar, dar pe un teren pe care abia l-am luat in lucru si pe care mai avem de aplicat amendamente. La porumb mergem cu 8 – 10 tone la hectar”.
Vecinii lor, fratii Farcas-Gherghina, Adrian si Ciprian, lucreaza circa 220 de hectare. „Conditiile de mediu – spun ei – sint aceleasi, mergem pe aceeasi structura de culturi si folosim, in general, aceleasi soiuri. Si noi am avut 22 de hectare de rapita, pe care le-am intors si ne vom orienta sa inlocuim cultura cu floarea soarelui. Cit de cit, mai scoatem din paguba. Asteptam, acum, mai multa ploaie, sa completam rezeva de apa din sol”.
Lasă un răspuns