Barajul de la Poiana Uzului a fost avariat
• ca urmare, populația din șase localități a fost evacuată • autoritățile au declarat starea de calamitate • în cursul dimineții de ieri, o cantitate imensă de pămînt a ajuns în barajul Poiana Uzului în urma unei alunecări de teren, cota de pericol a fost depășită și s-a trecut la deversarea barajului • imediat după declararea stării de pericol s-a trecut la evacuarea populației • pagubele produse de inundații încă nu au putut fi calculate
Potopul despre care fac vorbire cărțile sfinte și-a găsit echivalentul în dezastrul de la Poiana Uzului. Practic, în cîteva ore, cîțiva oameni, sute de animale, zeci de gospodării și mii de hectare de teren au căzut pradă furiei apelor revărsate din barajul Poiana Uzului. Deși pare absurd, semnale despre dezastrul care urma să aibă loc au existat de cîteva zile, cu atît mai mult cu cît plouă neîntrerupt de mai bine de o săptămînă, iar cantitățile de apă au fost peste medie. Numai că autoritățile nu au putut interveni cu nimic în fața furiei naturii. Specialiștii de la Direcția Apelor Siret spun că au avut permanent în atenție situația hidrometeorologică, dar din cauza cantităților mari de ploaie, au avut loc alunecări de teren care s-au oprit în barajul de la Valea Uzului. „În acest fel, capacitatea bazinului a fost micșorată semnificativ, iar apele tindeau să se reverse. Din această cauză am decis că este mai bine să deversăm noi, controlat, peste 400 de metri cubi de apă pe secundă din baraj pentru a preveni o catastrofă de proporții”, ne-a declarat Emil Vamanu, directorul general al Direcției Apelor Siret. Autoritățile județene și locale au luat în calcul și efectele pe care le va produce inevitabil deversarea acestei cantități uriașe de apă practic peste toate localitățile din aval de baraj. „De cîteva zile ne pregătim cu tot ce înseamnă măsurile premergătoare unei situații de calamitate în zonă și, credem noi am limitat la minimum pierderile de vieți omenști și materiale. În primul rînd am căutat să avem o rețea de comunicație, lucru foarte important pentru noi, avînd nevoie de informații în mod permanent. Am colaborat bine cu poliția cînd a fost vorba să se restricționeze circulația în zonă, cu pompierii cînd a fost nevoie de ei, ca de altfel cu toate celelalte forțe implicate în această operațiune. În plus, am soclicitat autorităților locale să informeze permenet populația cu privire la creșterea cotelor apelor și la eventualitatea unei evacuări”, ne-a declarat maiorul Petrea Elisei, comandantul Inspectoratului municipal de Protecție Civilă Bacău.
De patru zile cu ochii pe baraj ca pe butelie
Primele semnale îngrijorătoare au venit de la salaiații de la baraj, care au atenționat conducerea Direcției Apelor Siret că de pe 28 iulie nivelul lacului a ajuns la cota de atenție. Cum precipitațiile au căzut în același ritm, autoritățile au decis instituirea stării de atenție și deversarea din baraj a 100 metri cubi de apă pe secundă. Pe 29 iulie, o zi mai tîrziu, la măsurători a reieșit că apele au depășit cota de atenție, iar precipitațiile cumulate au depășit 120 de litri pe metrul pătrat. Autoritățile au declarat starea de alarmă. Cîteva ore mai tîrziu s-a produs inevitabilul. O cantitate uriașă de pămînt a fost antrenată în lacul de acumulare, iar apele amenințau să rupă barajul. Ieri dimineață s-a institut starea de pericol, urmată la scurt timp de declararea stării de calamitate naturală. Șefii protecției civile au cerut autorităților să înceapă evacuarea populației, a animalelor și a bunurilor materiale. Așa a început pentru locuitorii din zonă coșmarul vieții lor. În cîteva zeci de minute au fost nevoiți să decidă ce pot salva din calea apelor și la ce vor renunța. De locuințe și mobilier nici nu s-a mai pus problema. Unii dintre ei, mai prevăzători, au început să-și care din lucruri pe zonele înalte din munte, încă de la primele semne că debitele apelor cresc neîncetat. Alții, mai încăpățînați, sau poate prea optimiști, au rămas în gospodării pînă a fost prea tîrziu. De ieri, de la ora 10.30, din barajul de la Valea Uzului se deversează 420 de metri cubi de apă pe secundă. Care mătură tot ce-au lăsat oamenii în urma lor după ce-au plecat în bejenie pe munte: mii de hectare de teren, locuințe, poduri, căi ferate, drumuri, animale și chiar oameni.
Cam așa arată pe scurt scenariul întocmit de inspectorii Protecției civile Bacău cu ocazia unui exercițiu de alarmare a populației în caz de inundații provocate de o avarie majoră a Barajului de la Valea Uzului.
Trei localități au fost afectate din plin
Conform planurilor întocmite de specialiști, cele mai afectate localități ar fi Dărmănești, Dofteana și Tîrgu Ocna, acestea fiind practic primele „obstacole” în cale viiturii produse de o deversare atît de mare de ape. „În acest caz, înălțimea apelor ar ajunge la cîțiva zeci de metri, așa că populația din zonă trebuie să știe să se protejeze”, ne-a declarat un oficial al Agenției Naționale de Protecție civilă, venit de la București, special pentru a asista la acest exercițiu. Autoritățile au amplasat tabere de sinistrați pe platourile înalte, unul dintre acestea fiind la Castelul de la Drămănești. Aici ar fi amenajate locurile de cazare, o cantină, o stație de filtrare a apei aflată în grija pompierilor, grajduri pentru animale, locuri de parcare pentru mașini, ar fi asigurată asistența medicală și s-ar asigura paza taberei de sinistrați cu ajutorul jandarmilor și a gardienilor publici.
În comuna Dofteana, locuitorii vor fi nevoiți să se autoevacueze. La auzul sirenelor pronite de pe acoperișul primăriei, babele au început să-și facă cruce și să-și scuipe în sîn. Nu știau despre ce-i vorba și nu înțelegeau ce-i cu atîtea mașini la primăria lor. „O trecut unul mai devreme și zbiera într-o pîlnie că trebuie să facem ce spun ei și să nu ne fie teamă. Da’ ce s-o întîmplat maică?”, întreabă aproape îngrozită o bătrînă. La auzul veștii că-i un exercițiu de protecție civilă s-a liniștit ca prin farmec și a început să bîrfească mulțimea de străini cu cîteva femei mai tinerele, urcate pe garduri. Unii dintre locuitori, în special cei mai în vîrstă, mai auziseră sirenele. Pentru ei, sunetul lor nu a adus niciodată ceva bun. „Știu că dacă sună trebuie să fac tot ce pot ca să scap. Nu știu de ce anume, dar știu că-i de rău”, ne-a spus Gheorghe Macovei. „Problema-i că dacă, ferească Dumnezeu!, s-o porni sirena cu adevărat ‘om putea crede că-i tot izercițiu”, spune și Vasile Scripete, un vecin de-al moșului Gheorghe.
În Tîrgu Ocna, populația nu pare impresionată de sunetul sirenei. Știu aproape cu toții că este un exercițiu al Protecției Civile. „Eu știu că dacă sirena sună o singură dată este numai pentru salariați. Dacă sună de două ori este pentru poliție, iar dacă sună de trei ori este pentru populaie și însemană că vine ceva peste noi și trebuie să căutăm să fugim”, ne spune atotștiutoare Ana Popa, o femeie din Republica Moldova, aflată la tratament în stațiune. „Eu, în fața unei calamități mă simt neputincioasă pentru că sînt conștientă că natura este mai puternică decît mine”, ne spune pesimistă Mihaela Bocincă. „Eu nu stau pe gînduri. Dacă aud sirena, caut muntele, caut să mă ascund. Știu că în caz real sirena ține mai mult, nu ca acum”, ne-a informat și Romică Landea. Rămîne doar ca ceea ce au pus atutoritățile pe hîrtie în privința măsurilor de protecție în caz de calamitate să și poată fi puse în practică. Pentru că atîta timp cît pînă în prezent nu s-a efectuat nici un exercițiu cu evacuarea reală a populației, autoritățile nu vor ști niciodată cu ce se pot confrunta în cazul în care o parte din scenariul lor ar putea deveni real. Cel puțin din pricina asta putem dormi liniștiți, atîta vreme cît nu exisită niciodată posibilitatea ca să se întîmple ceva asemenător cu barajul de la Valea Uzului. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns