Potop și jale în județ

• furtuna și grindina miercuri noapte în mai multe localități din județ a măturat tot ceea ce a întîlnit în cale • în unele locuri stratul de grindină a atins și un sfert de metru în înălțime • mii de hectare de terenuri agricole au fost distruse • în cîteva minute, lanuri întregi de porumb au fost distruse

Mii de hectare de vii, livezi și culturi agricole nimicite de grindină zeci de copaci doborîți la pămînt, zece localități rămase preț de cîteva ceasuri, fără curent electric, 15 poduri și podețe distruse, zeci de kilometri de drumuri comunale înglodate în mocirlă, aproape o sută de case îngropate în nămol. Cam asta este ceea ce a rămas în urma ploilor căzute miercuri noaptea pe Valea Zeletinului și în mai multe comune aflate în jurul Bacăului. Furtuna a măturat tot ceea ce a văzut în cale. Cele mai afectate au fost comunele Luizi Călugăra, Nicolae Bălcescu, Huruiești. Ieri dimineață, la cîteva ore după producerea dezastrului, o echipă formată din inspectori ai Serviciului de Gospodărire a Apelor Bacău, Inspectoratului Județean de Protecție Civilă, Direcției Agricole și Inpectoratului de Stat în Construcții au mers să se convingă la fața locului dacă a mai rămas ceva în picioare în urma dezastrului. Urmele lăsate de grindină se vedeau încă de la ieșirea din Bacău. Lanuri întregi de porumb arătau de parcă ar fi fost parcele de stufăriș din Delta Dunării. Frunzele plantelor atîrnau sfîșiate în șuvițe subțiri de pe tulpinele care abia se mai țineau pe picioare.

În Geoseni, catastrofa se întinde pe suprafețe mari de teren. „Ploaia s-a pornit miercuri seara, pe la ora șapte jumătate. S-au rupt norii. Jumătate de oră nu s-a văzut nimic în jur”, povestește Mariana Petraru, inginer agronom în cadrul Primăriei Tamași. După acea jumătate de oră de potop, 1110 hectare de culturi agricole au fost distruse de grindină. „Cea mai mare suprafață de teren, respectiv 970 de hectare, o reprezintă culturi de porumb. Nenorociți, oamenii așteaptă acum despăgubiri. Singurul lucru pe care am putut să îl facem a fost să dăm neputicioși din umeri. De unde să primească despăgubiri, atîta vreme cît nu și-au asigurat nicăieri culturile?”, mai spune Mariana Petrescu. Adrian Hodea, secretarul comunei Tamași, crede că nenorocirea este cu atît mai mare cu cît oamenii abia au terminat prașila a doua la porumb. „Au cheltuit o groază de bani cu aratul și cu prășitul,iar via abia au terminat-o de legat”, spune secretarul Hodea.

La Sohodol, comuna Horgești, dezastrul este și mai mare. După aproape o jumătate de zi de la potop, zeci de case încă mai erau înconjurate de un strat de gheață ce atingea, pe alocuri, zece centimetri. „Ne-a intrat apa în case, ne-a luat lucrurile cu totul”, se plînge Paul Vrînceanu. Grămezi de bucăți de gheață erau adunate și în curtea Catincăi Lilă, care nu știa cum să își mai țină fustele largi și înflorate să nu ajungă să atingă mocirla din curte. Și în satul Recea zeci de case au rămas cufundate în noroi Cea mai afectată localitate din Horgești a fost, însă, Galeri. „Am 56 de ani, dar eu nu am mai văzut așa ceva de cînd sînt. Am numărat pe ceas cît a bătut gheața: 18 minute! „, spune profesorul Constatin Hoștină din Galeri. Nămolul adunat în fața casei sale are cel puțin trei laturi de palmă. Vecinul său, Nicolae Pop, încearcă să își scoată cu roaba mocirla din curte. „Dacă nu aveam vaca închisă în grajd și găinile în poiată, mi le lua apa pe sus. Cînd s-a pornit dintr-o dată să vină potopul din deal, în cîteva minute a ajuns pînă la geamul casei. Cînd am văzut că vine apa mare, am dat drumul la poartă. Cum am deschis-o, a și început șuvoiul. Parcă curgeau pe la mine în curte Bistrița și Siretul la un loc”, ne povește și Nicolae Pop. Ana, nevasta lui încearcă să scoată cu găleața apa care s-a adunat în beci. „Cred că are mai bine de un metru. Norocul nostru este că nu ne-a rămas apa în casă, da’ prin grădină a rămas totul culcat la pămînt. Copacii nu mai au nici o creangă întreagă, iar din vie nu mai înțeleg nimic”, se plînge Ana Pop.

Gherghe Burcă, un bătrîn care stă cu cîteva case mai departe de profesorul Hoștină, încearcă să mai cîrpească scîndurile din acoperișul casei. „Era cam șubred. Bine că nu l-a luat furtuna cu totul”, spuna, resemnat, bătrînul Burcă.

Eugen Burcă, primarul comunei Horgești crede că una dintre cauzele care au dus la așa o dezlănțuire sălbatică a naturii ar putea fi și defrișarea necontrolată a pădurilor din ultimii ani. „Sînt mai bine de 200 de hectare de pădure, care au fost rase de pe fața pămîntului. Poate că dacă dealurile din jur ar fi rămas cu pădurea pe picioare, nu s-ar mai fi întîmplat așa niște nenorociri”, ne spunea primarul Burcă. Afectate de grindină au mai fost comunele Huruiești, Luizi Călugăra, Nicolae Bălcescu și Corbasca. Nimeni nu știe acum dacă sutele de familii care și-au văzut îngropată în nămol toată recolta vor primi vreun sprijin.” Și în ’98 s-a mai întîmplat așa o catstrofă. A venit o tornadă, care a luat pe sus cîteva zeci de case din Sohodol. Cînd au căzut, pulbere s-au făcut. Am primit atunci ajutor de prin toată țara. Îmi aduc aminte că și un preot din Giurgiu a venit și ne-a adus materiale de construcții. Cine știe, poată și acum cineva ne va mai întinde o mînă de ajutor!”, trăge nădejde primarul din Horgești. (Elena SOLOMON)

pe raster

Mai multe localități au rămas fără curent din cauza furtunii

Furtuna puternică abătută miercuri seara asupra locatilăților din județul Bacău a lăsat fără curent electric mai multe localități. Avaria survenită asupra a două linii de medie tensiune a făcut ca în zona Buhoci – Horgești nouă sate să rămînă fără alimentare cu energie electrică. Astfel sătenii din satele Siret, Radomirești, Rușciutea, Botești, Buhoci, Răcătău, Recea și Horgești nu au avut energie electrică aproape 24 de ore. Electrica a deplasat în zonă, pentru remedierea liniilor defecte, patru echipe de intervenție, iar aseară furnizarea ar fi trebuit reluată. Vîntul, ploile puternice și grindina au cauzat și alte pagube: doi stîlpi izolați au fost distruși, mai multe izolatoare au fost rupte, iar în unele zone copacii au căzut peste luniile de tensiune.

Cît privește eventualele defecțiuni ale liniilor telefonice, reprezentanții Romtelecom susțin că abonații nu au fost afectați de furtună. Întreruperile de curent electric în centrale au fost suplinite de generatoarele proprii de curent, astfel că oamenii au putut vorbi fără probleme la telefon. (Costinela BREAHNĂ)