Una dintre cele mai însemnate relicve ale creștinismului răsăritean, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la mănăstirea Neamț, a fost adusă, pentru o săptămînă, la biserica Precista din Bacău. Deși chipurile sfinte pictate pe această sfîntă icoană sînt foarte bine întreținute, istoria acestui icoane se pierde în negura timpului. Tînăr fiind, Sfîntul Gherman, care a trăit pe vremea Sfîntului Petru al II-lea, Patriarhul Constantinopolului, în jurul anului 665, a plecat în pelerinaj la Locurile Sfinte, ajungînd și la Lida. Impresionat de Sfînta Icoană ce o reprezenta pe Sfînta Fecioara, a pus zugravii să-i facă o copie. Icoana a fost zugrăvită în culori. Pe o față este chipul Maicii Domnului, iar pe cealaltă parte este Sfîntul Gheorghe. În urma persecuțiilor pornite împotriva icoanelor, Sfîntul Gherman I, Patriarh al Constantinopolului, trimite copia icoanei din Lida – în jurul anului 739 – la Roma pentru a fi protejată. Aici, Sfînta Icoană a rămas timp de 106 ani. În timpul Patriarhului Metodie I Mărturisitorul, Sfînta Icoana a fost adusă de la Roma la Constantinopol, unde a rămas timp de 555 ani. Pe la anul 1400, cînd a reînceput lupta împotriva sfintelor icoane, împăratul Ioan Paleologul, împreună cu Patriarhul Metodie, a trimis Sfînta Icoană Mitropolitului Iosif al Moldovei, iar lui Alexandru cel Bun i-a trimis o coroană, o mantie și un sceptru. Toate acestea în chip de dar și prețuire față de Moldova. Icoana sfîntă a Maicii Domnului a fost găzduită de Mitropolia Sucevei pînă în anul 1415, cînd Mitropolitul Iosif, împreună cu Alexandru Mușat Vodă au dăruit-o ei înșiși, Mănăstirii Neamț, unde se află și astăzi.
Aceasta icoană făcătoare de minuni este venerată de credincioșii români, care fac pelerinaj să i se închine. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns