Ce este în sufletul unor părinți cărora, după ce li se naște minunea mult așteptată, doctorii le spun sec: „Mai vreți să faceți om din ăsta?” Greu de imaginat… sfârșire sufletească, disperare, urlete inhibate, inimi zdrobite, cu speranțele călcate în picioare mișelește. Dintr-odată, lumea s-a prăbușit peste ei. Au închis ochii, au refuzat să mai audă. Doar lacrimi și umeri căzuți sub povara mult prea grea a suferinței. Cu un copil decedat la naștere din cauza neglijenței medicilor și un copil mic acasă, mama dă viață pe un pat de spital cu miros de moarte unui al treilea suflet. Născut perfect sănătos (informație aflată ulterior, după investigații amănunțite), la aproape 4 kilograme, un ditamai bebelușul, ia în primire în scurta lui călătorie aici, și un diagnostic greu de digerat, grație „profesionalismului” medicilor, care n-au știut decât să ridice din umeri. În acel moment, lumea părinților s-a năruit, visele s-au împrăștiat care încotro. Au rătăcit drumul spre lumină, sub un cer străin. Au început să caute soluții și au alergat încrezători să ceară sprijin la Dumnezeu.
Când inima e plină de pelin și negură cețoasă, când nu se întrevede nimic bun la orizont, când iubirea nu mai are putere să ridice vise strivite, te încredințezi Divinității și aștepți o minune, cu speranța mai vie ca niciodată. Zis și făcut! Nu s-au descurajat și au luptat din răsputeri, pentru ca fetița să meargă, să ducă o viață normală, să se joace, să zâmbească și să aibă o copilărie fericită. Copilul luptă, nu se dă bătut. Nici părinții nu știu de unde are atâta putere. Poate că îngerii nu dorm. A venit cu o misiune pe lume și nu cedează în fața bucuriei de a surâde unui nou început.
A urmat însă o operație dificilă, ani grei de recuperări, lacrimi amare, batjocură, înțepături și respingeri sociale. Din fiecare cădere, s-a ridicat mai puternică. Îngerii au vegheat, iar Dumnezeu a lucrat subtil. Copilul de atunci a urmat cursurile unei facultăți, are un masterat în psihologie și gânduri mărețe într-un viitor apropiat pentru un doctorat. Acum, fetița s-a transformat într-un om adevărat, este pasionată de poezie, muzică, teatru și psihologie. Boala încă există, dar a văzut prin ea, un har. Împăcată cu sine, a reușit să vadă dincolo de aparențe și a înțeles, în final, că nimic nu este întâmplător. Toate sunt date cu un rost, și știe că întotdeauna unde Dumnezeu ia un dar, lasă un har. Astăzi, e un om împlinit, pe cale să finalizeze prima ei carte. Scrie poezii și întâmpină viața cu un surâs la fiecare răsărit de soare, înconjurată de oameni iubitori.
Acum, nimic nu o împiedică să-și atingă țelurile. În fiece zi, la ceas de seară coboară să stea de vorbă cu fericirea. Acum, că a înțeles că depinde doar de ea să o cunoască, și nu de circumstanțele exterioare, i-a devenit cea mai bună prietenă. În timp, a învățat să se accepte așa cum e, să se iubească, fără a-și face CV-ul defectelor în fiecare zi. Cu speranța aruncată în buzunarul de la blugi, cu zâmbetul lipit pe chip, merge braț la braț cu viața, în ritm de dans. Împarte bucurie și scânteie de lumină în jur… Se încarcă doar cu iubire! Acum, da, acum e fericită!
Să nu uitați niciodată de sufletul vostru. El v-așteaptă mereu acasă.
Atunci când Dumnezeu veghează, minunile ne zâmbesc de pretutindeni!
Anamaria BUJOR
elisa a zis
felicitari…un editorial emotionant
Elena a zis
Fain! asteptam cu nerabdare cartea! 🙂
cip a zis
Mda,ce probleme a avut, ai scris doar un basm, am citit doar să vad ce probleme a avut,in rest sunt doar vb.
Narcis a zis
Intr-adevar, cineva, știe ea cine, a avut dreptate. Mare dreptate! De fapt, asta-i reteta unei familii frumoase: suferinta.