• mai bine de 200 de familii din localitățile Fundătura, Barcana, Ungureni, Buhoci sau Zlătari s-au trezit cu acoperișurile caselor ciuruite după grindina de duminică seara • mai bine de 4.000 de hectare culturi din cîteva localități aflate pe Valea Siretului au fost distruse
Noapte de coșmar în localitățile din cîteva comuna aflate în partea de est a județului. Un adevărat potop s-a abătut peste localnicii din comunele așezate pe Valea Siretului. În mai puțin de două ceasuri, cantitățile de apă au depășit, în unele zone, 20 de litri pe metrul pătrat. Mai multe drumuri au fost distruse și peste 200 de case au rămas fără acoperiș din cauza grindinii. Cele mai afectate au fost comunele Răchitoasa, Ungureni, Hemeiuși, Stănișești, Izvorul Berheciului, Nicolae Bălcescu, Buhoci, Tamași și Parincea, unde, însumate, suprafețele de teren agricol care au fost afecate au depășesc 4.000 de hectare. Preț de aproape jumătate de ceas în toate aceste localități a plouat cu gheață mare cît oul de porumbel. „Am 56 de ani, da’ au așa ceva nu am mai văzut! Cădea gheța din cer de parcă era ploaie de bolovani. Mai întîi au început să cadă bucățile de gheață, mari, cam cît jumătate de ou de găină și abia după vreo zece minute a început să vină ploaia adevărată. Cădea apa din cer de parcă era răsturnată cu cazanul”, ne povestea ieri Mihai Vraghie, de 56 de ani, din Buhoci. Abia întors de pe cîmp, vecinul său, Constantin Dobraniș, și-a pus mîinile în cap de grozăvia lăsată în urmă de grindină. „Îi jale mare ce-i pe ogor. Nu cred eu că mai scoatem ceva de pe cîmp anul ăsta. Tot porumbul e la pămînt, via e terminată, iar prin grădini mustește mocirla”, povestea și Vasile Ariton.
Ceva mai la vale, Maria Popovici de 80 de ani se uita peste gard să vadă dacă nu a venit cinva să îi dea o mînă de ajutor. „Doamne ce sperietură am mai tras. Stăteam singură în casă, vai și amar de capul meu, cînd am auzit cum începe să îmi bubuie gheața în acoperiș. Dacă am văzut că nu am cum să ies din casă să mă duc undeva mai la adăpost, m-am așezat și eu în genunchi, am aprins lumînările de la Înviere și am început să mă răg pînă a trecut potopul. Cînd am ieșit afară și am văzut nenorocirea mi-am pus mîinile în cap. Nu cred eu că mai vine cineva să ne dea o mînă de ajutor. Am trecut de atîtea ori prin nenorociri dintr-asetea și întotdeauna am fost lăsați să ne descurcăm singuri”, ne spunea și Maria Popovici.
Acoperișuri ciuruite de grindină
Cocoțați pe acoperișurile caselor și grajdurilor, mai mulți gospodari din satele Fundătura, Barcana, Bibirești sau Zlătari, încercau, ieri dimineață, să mai peticească din găurile făcute în acoperișurile caselor și grajdurilor de grindina căzută duminică seară. „La noi în sat nu există casă acoperită cu plăci de eternită care să mai aibă
acoperișul întreg după grindina de aseară”, ne spunea, ieri, Constantin Dumitrașcu din satul Zlătari, comuna Ungureni. Acoperișul grajdului aflat în spatele grădinii sale a fost făcut ciur de gheța de mărimea oului de porumbel căzută duminică seară. „Țipau copiii cei mici prin casă, strigam și noi, nu se mai știe ce este prin casă. După ce s-a terminat furtuna, în loc să ne tragem sufletul că am scăpat cu bine, am mai pierdut cîteva ceasuri ca să scoatem apa care s-a scurs în casă prin acoperiș”, ne-a povestit și Elena Dumitrașcu. Vecinul său, Neculai Nediță, tocmai coborîse de pe acoperiș unde peticise cîteva plăci de eternită. „Dacă o mai ține așa, mă învrednicesc cumva și îmi pun tablă pe casă. Acum vreo doi ani, cînd a mai bătut grindina tot așa de tare, am înlocuit aproape un sfert din acoperiș”, ne-a spus Neculai Nediță. „Dacă acoperișul l-am mai peticit moi, cum l-am peticilt, culturile din grădină culcate la pămînt de ploaie și înecate, pur și simplu, în mocirlă, nu mai avem cum să le salvăm”, ni s-a plîns și Aurelia Nediță.
„Sări, bărbate, și taie gîtul gîscanului”
Adunate în mijlocul drumului, o mînă de femei din Zlătari se tînguiau una alteia despre nenorocirile care s-au abătut asupra gospodăriei lor în timpul furtunii. „Prima dată au început să cadă de sus bucățile de gheață de parcă ploua cu pietre. Vreo doi chetroi dintr-ăia mari cît nuca au nimerit în capul gîscanului. Numai de îl văd pe gîscan că își învîrte capul de vreo două ori în stînga și în dreapta și cade lat în mijlocul ogrăzii. «Sări bărbate și taie gîtul gîscanului mai repede că moare acum și nu mai înțelegem nimic din el», am strigat la bărbată-miu. Acu’ am pe foc oala de borș făcută din carnea gîscanului”, le povestea celorlate femei care stăteau în mijlocul drumului, o gospodină îmbrăcată într-un capot înflorat.
A început evaluarea pagubelor produse de inundații
Exchipe mixte de control formate din specialiști de la Inspectoratul Județean de Protecție Civilă, Inspectoratul de Stat în Construcții al județului Bacău, Serviciul de Gospodărirea Apelor(SGA) și Direcția Agricolă și de Dezvoltare Rurală (DADR) au plecat ieri în zonele calamitate din județ pentru a încerca să estimeze valoarea la care se ridică pierderile suferite în urma inundațiilor. Un prim bilanț al acestor pagube arăta că în comuna Răchitoasa, două podețe și 150 de case din satele Fundătura și Barcana au fost afectate de grindină iar culturile de pe mai bine de 500 de hectare de teren agricol au fost afectate în proporție de mai bine de 20%. În comuna Ungureni, aproxikativ 50 de gospodării avea acoperișurile caselor sau grajdurilor avariate iar culturile de pe aproximativ 100 de hectare de teren erau distruse în proporție de 20-30%. Aproximativ 850 de hectare de teren agricol au fost afectate și în comuna Hemeiuși, 49 de case și anexe și peste 425 de hectare de teren agricol au fost distruse în proporție de 50-100% și în comuna Stănișești iar în comuna Izvorul Berheciului culturile de pe 327 de teren agricol au fost doborîte, aproape în totalitate, la pămînt de viitură. Cea mai mare suprafață de teren a fost afectată în localitățile Galbeni și Nicolae Bălcescu unde aproape 1.110 hectare de culturi agricole au fost distruse în proporție de 20-30%. În comuna Buhoci, culturile de pe aproximativ 282 de hectare de teren agricol au fost mărunți de grindină, același lucru fiind înregistrat și în Tamași și Parincea pe cîte 420 de hectare de teren în fiecare din aceste două comune. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns