Analiză comparativă 1991-2003
În conflictul din Golf, din 1991, și în perioada pregătitoare scursă pînă în prezent pentru conflictul care se conturează în 2003, în aceeași zonă, pregatirea logistică a cuprins atunci și cuprinde și acum următoarele activități: asigurarea sistemelor de comunicații, asigurarea cu tehnică militară, asigurarea informațională a acțiunilor militare, asigurarea cu mijloace de razboi electronic, asigurarea genistică, de transporturi și protecția împotriva efectelor armelor de nimicire în masă.
În ambele situații, (conflictul din 1991 și pregătirile din ianuarie-februarie 2003), caracteristica principală a activităților logistice a constat în consumuri considerabile de materiale de toate felurile. Aceste consumuri se referă la carburantul consumat pe timpul transporturilor și pe timpul pregătirii și ducerii luptei, bombe de aviație, rachete aer-sol, echipament, alimente, etc.
În cele două momente, datorită distanțelor mari dintre țara de origine a forțelor aliate și Irak, s-au folosit mijloace de transport mari consumatoare de resurse: port-avioane, nave maritime, avioane de transport, petroliere cu 5-6 nave însoțitoare, iar în zona Golfului elicoptere, autocamioane, cisterne flexibile specifice acțiunilor din zonele de deșert și altele.
Din punct de vedere conceptual, activitatea logistică nu presupune doar componenta materială, ci și structurile organizatorice aferente (baze de aprovizionare, formațiuni, spitale, nave de aprovizionare etc.) și, nu în ultimul rînd, concepția întrebuințării acestor forțe și mijloace (concepție numita generic în literatura de specialitate „sisteme de gîndire”).
Se pare că, în prezent, atenția acordată activității este și mai mare datorită afirmațiilor făcute de Irak, cum că ar lovi trupele americane și engleze deplasate în zonă, dar și datorită experienței trupelor NATO care au acționat pe timpul conflictului din Kosovo asupra Iugoslaviei. În acest conflict, cu toata superprecizia mijloacelor de ochire și bombardament, și a derulării așa-ziselor operații chirurgicale, obiectivele lovite au fost foarte puține în comparație cu așteptările.
Ca să evidențiem importanța activității logistice, subliniem deocamdată doar un aspect. Raportul dintre personalul din spatele frontului (angrenat în activitatea logistică) și forțele luptătoare a fost de 5 la 1, în 1991, și, în prezent, chiar dacă nu avem date definitive, după numărul de soldați americani și englezi deplasați, dar și după mijloacele anunțate, se pare că lucrurile stau la fel.
Forțele care au fost deplasate în vecinătatea Irakului, avînd în vedere caracteristicile zonei deșertice, au trecut deja la executarea de drumuri de aprovizionare și evacuare suplimentare, datorită insuficienței căilor existente. Se amenajează, ca și în 1991, parcuri auto, adăposturi pentru tehnică, chiar hangare pentru avioane, și depozite de muniție, capacitățile portuare etc., deoarece capacitățile puse la dispoziție de Arabia Saudită și Kuweit sînt sub nevoile prezente.
În privința forțelor irakiene se poate spune că acestea nu mai adoptă acum planul apărării totale, ca în 1991, cînd forțele lor acopereau un front foarte întins și au avut mari probleme cu asigurarea materială. Se pare că forțele lor vor fi astfel dispuse încît să ferească de lovituri marile aglomerări civile și să aprovizioneze prioritar forțele de elită. În 1991 au deplasat avioanele în Irak, în prezent neexistînd încă informații precise despre acest aspect.
Organizarea apărării pe principiul „desfășurării în adîncime” este cel mai dificil pentru aprovizionare, motiv pentru care s-ar putea ca, în 2003, să renunțe la această tactică și este posibil să organizeze apărarea circulară a localităților, care înlesnește activitatea logistică (asistența medicală, depozitarea apei, carburanților și alimentelor etc.) Irakienii nu vor face stocuri mari de materiale, deoarece, în mod sigur, un eventual conflict va începe cu raiduri aeriene numeroase și puternice, care le-ar putea distruge, drept pentru care e de crezut că vor avea o rețea de depozite mici și bine mascate.
Mijloacele americane de atac deplasate acum în zona Golfului au posibilitatea să lovească în adîncimea teritoriului irakian rafinării, baraje cu rezerve de apă potabilă, centrale electrice, uzine de armament, poduri rutiere și de cale ferată, dar și alte obiective. Conform ultimelor afirmații ale americanilor, aceste obiective ar putea ramîne totuși în planul doi, dacă vor începe cu lovirea palatului prezidențial al lui Sadam Husein, a Garzii Republicane, a buncărelor reperate din satelit și a eventualelor obiective care se presupun ca ar fabrica arme de minicire în masă, și a centrelor de comandă.
Conform declarațiilor de pînă acum, rezultă că trupele aliate se așteaptă din partea Irakului la un eventual atac cu substanțe chimice sau bacteriologice, drept pentru care forțele logistice aliate s-au aprovizionat cu mari cantități de măști de gaze, materiale de decontaminare și însemnate cantități de vaccinuri. (Comandor dr. Vasile Florea)
Lasă un răspuns