Mărul „balerină”a dat rod în livada de la Fructex
Colecția de peste 700 de soiuri de măr a societății comerciale Fructex Bacău s-a îmbogățit, acum cîțiva ani, cu un soi adus tocmai din Anglia și pe care directorul societății, Ioan Viorel Rați, îl numește „mărul balerină”. Subțire, aproape fragil, dar zvelt și grațios ca o veritabilă dansatoare, mărul are numai cîteva ramuri lungi, crescute spornic spre cer, pe care stau, ca într-o salbă încolăcită în jurul lemnului subțire, aidoma voalurilor lipite de trupurile contorsionate, mere roșii, încă în pîrg. Nu sînt mai mari decît castanele obișnuite, dar despre ele Ioan Viorel Rați spune că fac deliciul unei mese pe care se mai află cîteva felii de brînză, o pîine caldă și un vin alb, bun. Mărul, adus de directorul societății din Bacău rodește numai pe ax și poate fi cultivat simplu, ca orice arbore ornamental: ca un gard viu, de exemplu, care la vreme de toamnă-iarnă face cu ochiul nu doar puștilor din cartier, dar și ca o plantă crescută simplu într-un ghiveci. În alte variante, soiul aclimatizat în Bacău – singurul de acest fel din România – face fructe și mai mari. Acestea se coc cel mai bine peste iarnă și, așa cum sugeram, pot ține cu mare succes companie unor bucate frugale, la o masă la care discuțiile se încing ușor.
Colecția de soiuri de măr de la Fructex a fost îngrijită, în acest an, de specialiști de la Muzeul de Științe Naturale din Bacău. „Am socotit că, prin contracte ferme, pot beneficia foarte bine de aportul acestor specialiști, în condițiile în care nu dispuneam de forța de muncă necesară, de înaltă calificare” – a precizat Ioan Viorel Rați. Colecția este cea mai bogată din țară și servește și ca bază de cercetare în domeniu. Fiecare soi de măr și fiecare pom este catalogat și urmărit îndeaproape. Rezultatele cercetării se vor vedea în producțiile de mere din următorii ani la Fructex, dar și la cei care vor dori să beneficieze de aceste rezultate, inclusiv în livezile private.
Societatea Fructex se mai poate mîndri cu cîteva recorduri obținute în anii din urmă, cum ar fi mărul uriaș, de 840 de grame, un soi nou, obținut în urma unui experiment prin care s-a urmărit crearea unei linii de măr hibrid, cu rezistență genetică sporită și cu intrare rapidă pe rod. Ioan Viorel Rați este doctor în pomicultură, specialitatea sa fiind cultura mărului. El este și întemeietorului unui original „muzeu al mărului”, care se află la Fructex, societate cunoscută altă dată ca o stațiune de cercetări în domeniul creșterii mărului.
Recorduri și la alții
Cel mai productiv măr din lume face parte din soiul „Rosmarin alb”, care crește în Daghestan. Un asemenea măr a dat, în 1966 o recoltă nemaiîntîlnită, 1.917 kg. Cel mai ciudat măr de pe pămînt dă 13 soiuri de fructe și trei recolte într-un sezon. Acest măr miraculos este rezultatul unor naturaliști din Kuliab (Tadjikistan), care au altoit pe un măr sălbatic 13 soiuri de mere timpurii. Pomul are 13 trunchiuri. De asemenea, în Crimeea se află o livadă „fermecată”. Merii sînt, practic, niște bețe de un metru înălțime și groase de 1,5 cm. Fiecare pomișor produce 11 – 13 mere. Cînd se coc fructele, pomii sînt cosiți cu mere cu tot. Peste un an livada se reface, pomii rodesc din nou și dau o producție de 150 de tone de mere la hectar. (Petru DONE)
Lasă un răspuns