Profesori și elevi susțin, atunci cînd vine vorba de motivele participării la o olimpiadă saau alta, că partea materială nu are loc în categoria „motivații principale”. Și asta pentru că premiile menite să recompenseze performanțele de la fazele naționale ale concursurilor școlare, de exemplu, acordate de către Ministerul Educației și Cercetării au atins, anul trecut, „fantastica” sumă de 600.000 de lei, pentru premiul întîi. Situația este cumva reparată, dar numai în cazul laureaților de la școlile din municipiul Bacău, de către Consiliul Local, care, pentru performanțele din 2002, a acordat premii în valoare maximă de trei milioane de lei. Regula are, însă, și o excepție, care se numește Viorel Cataramă. Absolvent al actualului Colegiu Național „Gheorghe Vrănceanu”, senatorul PNL a decis, în 1996, că trebuie să facă ceva pentru luareații olimpiadelor naționale ce provin de la acest liceu. Drept urmare, a instituit premiile ce-i poartă numele, fiecare cîștigător al unei olimpiade naționale primind, indiferent de profil, cîte 1.000 de dolari. O recompensă care, în timp, a devenit un motiv în sine pentru a participa la olimpiade. Deși inspectorii școlari, titulari ai fostului liceu „Lucrețiu Pătrășcanu”, susțin contrariul, unii elevi de aici nu se sfiesc să declare că premiile Cataramă au fost, de fapt, motivul pentru care au ales Colegiul „Vrănceanu”. De altfel, atît Irina Pătrîntaș, cît și Ioana Ardeleanu, două nume grele ale olimpiadelor de filosofie, respectiv latină, au recunoscut că premiile date de Viorel Cataramă au reprezentat un imbold pentru ele. (Eduard CUCU)
Premiile Cataramă, o adevărată mană cerească pentru elevii Colegiului Național „Gheorghe Vrănceanu”
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.