Despre satul Ciucani puțină lume a auzit. Rupt de lume prin circa 12 kilometri de drum prin pădurile de pe dealurile Răcăciunilor, Ciucani este un sat uitat de Dumnezeu într-o oază de verdeață, ascuns între coline abrupte. Din drumul european 85, forjezi mașina pe un drum de țară care o ține tot la deal, preț de douăzeci de minute. Dacă vii prima oară, nu poți bănui unde începe satul pînă nu dai cu ochii de crucile tot mai dese de pe marginea drumului, troițe care simbolizează, la creștini, Drumul biblic al Crucii. Cea mai mare dintre acestea este o cruce de piatră, albă, plantată chiar în capul viei parohiei catolice „Sf. Maria Magdalena”. Am ajuns la Ciucani ieri, 25 august, pe urmele unui japonez care de aproape patru ani bate drumurile României, stă de vorbă cu agricultori de toate felurile și-i convinge pe țărani să se asocieze în cooperative agricole după model occidental. Japonezul este Hiroshi Terunuma, expert al Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA), cel care a promovat în țara noastră Legea cooperativelor agricole, adoptată la începutul anului trecut.
Hiroshi Terunuma este un japonez autentic: tăcut, misterios, plin de eleganță și de solicitudine, gata să schimbe cu noile cunoștințe mai întîi cărțile de vizită. I-am urmărit mașina cu care a venit la Ciucani, împreună cu directorul Oficiului Județean de Consultanță Agricolă, Vasile Aichimoaie, și m-am întrebat ce putea gîndi văzînd căldarea de verdeață în care cobora spre acest sat izolat, dar mi-am amintit că Terunuma se află în România de aproape patru ani și a înțeles multe dintre ciudățeniile ei. Cu o zi înainte, expertul japonez s-a aflat în comuna Ghimeș-Făget, în satul Răchitiș, printre oamenii care au înființat prima cooperativă agricolă din județ, într-o zonă care nu a fost cooperativizată niciodată. Cu puțin timp în urmă, între statul român și cel japonez s-a semnat un protocol pentru ca în zone-pilot din România să se înființeze, cu sprijinul JICA, noi cooperative agricole. „Am venit la Bacău – ne-a spus Hiroshi Terunuma – tocmai pentru că am auzit de hotărîrea unor oameni de a înființa asemenea cooperative. Am vrut să-i cunosc, să văd ce posibilități au și ce vor să facă în cooperativele lor. După aceasta, vom ști cum să-i sfătuim și cum să-i sprijinim”.
Părintele vrednic din Ciucani
Satul Ciucani este acum păstorit, spiritual, de preotul Iulian Pascaru. Despre acest om s-a dus, deja, vestea, pentru că părintele Pascaru, de opt ani în aceste locuri, și-a dovedit vrednicia. Cine vrea să vadă un om gospodar, să vină la părintele Iulian, care nu are odihnă nici ziua, nici noaptea. Muncește pe rupte, pune umărul la orice lucrare, citește enorm și, pe deasupra, frecventează orice formă de pregătire cu tematică agricolă. „Am venit în Ciucani pentru că am fost numit la post – spune părintele Iulian. Sat cu 170 de familii, cu circa 700 de locuitori. O zonă foarte săracă, unde oamenii trăiesc numai din munca pămîntului și din creșterea animalelor pe lîngă casă. Rar se poate vedea zonă mai săracă. Am vrut să schimb cîte ceva în sat, în felul de a gîndi al oamenilor, și cred că în parte am reușit. Dar mai sînt multe de făcut”. Un pod la intrarea în sat, o casă a tineretului, cu bibliotecă dotată numai cu cu cărți românești, renovarea bisericii și reparațiile la drumuri sînt primele lucruri care se văd în Ciucani. Dar părintele Iulian este și cel care pune acum în practică un proiect cu finanțare Sapard, de 1,7 miliarde de lei vechi, pentru prelucrarea mierii de la 150 de familii de albine. E un fel de Rai grădina și gospodăria din jurul parohiei din Ciucani. Relațiile cu Biserica din Italia, prin care a descoperit deja o piață bună pentru mierea de albine și pentru plantele medicinale recoltate din flora spontană, l-au încurajat pe părintele Pascaru să se gîndească la mai mult. Și-a dat seama că singur nu le poate dovedi pe toate și, atunci, s-a gîndit la asociere. Ideea de cooperativă agricolă l-a încolțit și a început să le explice oamenilor ce înseamnă această formă de asociere, cu totul alta decît ce a fost pînă în anii ’90.
Ciucani, un loc binecuvîntat de natură
Despre ideile preotului din Ciucani a auzit și Hiroshi Terunuma. în sat, japonezul l-a ascultat pe părinte, i-a cerut detalii, l-a iscodit să vadă cît pămînt au oamenii, cum lucrează și cum trăiesc. A aflat de spre potențialul natural excepțional al locului, o zonă ecologică și dăruită cu de toate: păduri, două-trei mii de hectare de teren agricol, cu posibilități de a exploata și pădurea și pămîntul și apele din vale. A aflat că femeile, la vreme de iarnă, țes și cos covoare, ștergare și haine în stilul specific locului și a rămas vădit surprins și încîntat cînd părintele Iulian i-a dăruit un ștergar din acelea pe care le primesc nașii mirilor și chiar preotul la nuntă. A aflat că și aici, ca și la Răchitiș, fructele de pădure sînt o bogăție. „Italienii – spunea părintele – ne-au cerut tone de plante medicinale, zece tone de valeriană. în plus, de pe aceste cîmpuri adun și mierea. Este un cîștig dublu. Tot italienii cer de la noi și miere de albine, pentru produse cosmetice. Ne dau cinci euro pe kilogram, în condițiile în care aici obținem mai puțin de jumătate din preț. Putem îngrădi terenul cultivat, pentru ca animalele sălbatice să nu intre și să facă stricăciuni. Jos, în sat, vreau să facem o crescătorie de gîște, unde avem și un iaz și unde ar putea lucra 10 – 15 persoane”.
„Cooperativa Agricolă Sf. Maria”
în cooperativa din Ciucani, care ar putea fi înregistrată în două-trei săptămîni la Registrul Comerțului, ar putea intra și 200 de oameni. „Dar, deocamdată plecăm la drum cu cinci membri – a precizat preotul Iulian Pascaru. Noi trebuie să dovedim că în această formă de asociere este bine, să distrugem imaginea CAP-ului de altădată. Ca idee, eu i-am convins pe oameni, anume că numai asocierea face puterea. Și acum, în 2006, aici se mai ară pămîntul cu vacile, se prășeșete cu sapa. E singura soluție să dăm înainte”. Vasile Aichimoaie a mai adus în asociere pe cineva care are un hectar și jumătate de teren, pe care ar vrea să cultive tot plante medicinale. „Ar putea fi membru fondator în această cooperatrivă – a spus directorul OJCA. La Răchitiș s-a cristalizat o idee privind recoltarea ciupercilor de pădure. Ar putea fi încercată și la Ciucani. S-ar da de lucru la mulți oameni din comunitate. Aici sînt convins că noua cooperativă va merege, spre deosebire de Răchitiș, unde cooperativa încă nu funcționează”. Iar cooperativa din Ciucani va purta, musai, numele parohiei locului, adică, pe scurt, „Coperativa Agricolă Sf. Maria”. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.