Producții agricole record la Mănăstirea Parincea

• măicuțele din mănăstire cred că mîna Domnului s-a întins, în acest an, și peste livezile lor

Livezile Mănăstirii de maici din Parincea au rodit, în acest an, mai mult ca oricînd. În ramurile pomilor sînt mîndrețe de mere ionatane și de prune și măicuțele spun că nu au mai avut niciodată așa recoltă bogată. Cu excepția unui soi de măr, care anul acesta nu a rodit, la Mănăstirea din Parincea în această toamnă și gutuile sînt mai mari ca de obicei. Inginerul agronom Carola Măgdăliniș, de la centrul de consultanță agricolă al comunei, spune că în această zonă gutuii nu prea merg, dar în livada mănăstirii s-a întîmplat o minune în acest an. Și măicuțele cred că bogăția de roade din acest an este mîna lui Dumnezeu. Cea mai mare mîndrie a maicilor din Parincea sînt, însă, un soi de prune mari cît merele și, mai ales, dovleceii care cresc lungi de cîte doi metri și chiar mai mult și pe care, dacă îi tai, cresc în continuare. Unul dintre dovleci s-a întins pe pămînt și a luat o ciudată formă de saxofon.

Maicile din Parincea fac agricultură de cînd se știu. Ele pot fi văzute și în cîmp, unde au avut grîu și porumb, și în livezile „de lîngă casă”. Mănăstirea Parincea a început de puțină vreme să fie refăcută, după ani lungi cît a fost închisă. Biserica din lemn a mănăstirii a fost construită de enoriașii din Cucuieți – Tamași la 1702 și adusă, apoi, de sătenii din Zlătari pe role din lemn, trasă cu boii. Ea a fost sfințită pe 14 iulie 1996, dar alături este deja în picioare o biserică mult mai mare și mai arătoasă. (Florin CRĂCIUN)