PROFESORII „ZBURĂTORI” Copiii noștri, nenorociți de profesorii suplinitori

• 25 la sută dintre catedrele didactice din județul nostru sînt ocupate în prezent de suplinitori • 170 dintre cei peste 2.100 de suplinitori au studii medii • alți trei sute de suplinitori nu s-au prezentat, în vară, la concursul național de evaluare, semn că pregătirea lor lasă de dorit • reprezentanții Inspectoratului Școlar recunosc că mutarea profesorilor de la o școală la alta duce la scăderea actului educațional • copiii care aung pe mîna suplinitorilor au puține șanse să învețe carte ca lumea

Învățămîntul băcăuan se confruntă cu o situație fără precedent, cel puțin bizară, în condițiile în care mii de profesori încearcă an de an să intre în acest sistem. Aproape un sfert dintre dascălii care își desfășoară activitatea în învățămîntul băcăuan au statut de suplinitor, statut care îi privează pe educatori, învățători sau profesori de foarte multe drepturi. Din cele 9.041 de norme didactice existente în județ, 6.365 sînt ocupate de cadre didactice titulare, aproape 500 sînt ocupate de profesori retribuiți la plata cu ora sau prin cumul, iar 2.180, adică 25 la sută din totalul catedrelor, sînt ocupate în prezent de suplinitori. „Numărul suplinitorilor a crecut foarte mult mai ales după începutul anului școlar. Numărul mare al cererilor de concediu fără plată, renunțarea la post după repartizarea computerizată, cînd oamenii au ajuns în locuri foarte îndepărtate, precum și concediile de maternitate sau prenatale apărute după începutul acestui an au favorizat creșterea numărului de suplinitori”, a explicat Ionel Ardeleanu, inspector de personal al ISJ. Dincolo de aceste motive, o altă cauză pentru care profesorii nu au prins un post de titular și au îngroșat rîndurile celor fără prea multe drepturi l-a constituit decizia Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de a transforma în netitularizabile toate posturile care au fost dosite de directori înainte de începerea noului an școlar. Acestea au fost scoase la iveală abia în luna august, iar revolta dascălilor care nu au putut prinde o catedră titularizabilă, deși participaseră la concurs, a determinat MECT să le transforme în netitularizabile și să le păstreze pentru anul viitor.

Interesant este că, spre deosebire de anii precedenți, cînd în învățămînt suplinitorii erau asimilați cu necalificații, în ultimii ani situația s-a schimbat radical. Doar 170 de catedre din cele peste 2.100 ce revin suplinitorilor sînt ocupate de dascăli cu studii medii, în majoritatea cazurilor pregătirea putînd fi catalogată ca necorespunzătoare disciplinei pe care o predau. Alți circa 300 de salariați din învățămînt nu s-au prezentat în vară la concursul național de evaluare, ceea ce ar putea conduce la concluzia că aceștia nu au pregătirea corespunzătoare și au rămas pe posturi de la țară, în zone foarte îndepărtate, care nu sînt vizate de dascălii de oraș. „Numărul suplinitorilor necalificați este în prezent mult mai mic decît în anii anteriori. Apariția școlilor postliceale particulare sau a celor de institutori i-a determinat pe vechii necalificați de la țară să obțină diplome care le atestă pregătirea în domeniu. Ei au devenit acum cadre didactice titulare, specializate, lucru care face ca și calitatea învățămîntului în mediul rural să crească”, a continuat inspectorul Ionel Ardeleanu.

Dezavantaje pe toate planurile

În rîndul suplinitorilor intră și profesorii pensionari pe posturi care au fost menținuți de ISJ pentru a acoperi discipline deficitare, cum ar fi desenul sau muzica, sau pentru a îmbunătăți calitatea învățămîntului în zonele rurale unde nu merge să predea nimeni. Cei care au urmat școlile de institutori provin din domeniul tehnic sau urmează facultatea intră, și ei, în rîndul suplinitorilor.

Statutul de suplinitor în dezavantajează în primul rînd pe profesori, dar și pe elevi. Mai întîi de toate, drepturile dascălilor sînt foarte puține: suplinitorii sînt cei care se plimbă an de an de la o școală la alta, cam ca țiganul cu cortul, iar în cazul restrîngerii de activitate sînt și primii care pleacă. Pentru ei, siguranța postului nu există, în fiecare an fiind nevoiți să se prezinte la repartizarea pe post pentru a-și găsi loc de muncă. „Suplinitorii necalificați nu beneficiază de sporurile de rural, de fidelitate și de navetă. În cazul celor calificați, toate drepturile salariale sînt similare cu ale titularilor”, explică Agurița Dinu, șeful serviciului Plan-Salarizare în cadrul ISJ.

Nici elevii nu sînt foarte avantajați dacă au profesori suplinitori. Pentru că la catedră se perindă în fiecare an un alt profesor, calitatea activității didactice are foarte mult de suferit. „Lipsa continuității la catedră a profesorilor suplinitori, care în fiecare an sînt în altă școală, îi dezavantajează pe copii. Pentru că nu există garanția unui învățămînt științific sau metodologic, procesul educativ are de suferit”, recunoaște inspectorul Petru Botezatu, purtătorul de cuvînt al ISJ Bacău. Deși toate aceste neajunsuri sînt recunoscute, situația va mai continua în acest ritm. Un sfert dintre dascălii din județ sînt de ani buni suplinitori și, probabil, vor mai fi mulți ani de-acum încolo. Iar șefii Inspectoratului Școlar n-au găsit nici o cale de a ieși din această situație. (Costinela BREAHNĂ)