• finanțările europene pentru agenții economici necesită co-finanțări serioase din buzunarul propriu
• banii UE ajută afacerile deja existente, nu înființarea altora noi
Programul special de pre-aderare lansat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale – cunoscut sub numele de SAPARD – se dovedește mult mai puțin folositor decît se credea. Deși a fost privit ca o gură de oxigen pentru agricultori și cei implicați în industria alimentară, în practică, lucrurile stau cu totul altfel. Agenții economici au constatat că banii europeni nu sînt chiar de nasul oricui. Pînă la urmă, s-a dovedit că tot cei bogați pot ajunge la ei, iar cei care vor să demareze acum o afacere în domeniu nu au, practic, nici o șansă.
Accesarea fondurilor este dificilă pentru agenții economici
SAPARD este al treilea instrument financiar nerambursabil, conceput pentru a sprijini țările candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol și în alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum și în implementarea regulilor comunitare în ceea ce privește politica agricolă comună și legislația aferentă. Programul implică o finanțare nerambursabilă de 150 de milioane de euro pe an din partea UE, timp de șapte ani. După acreditarea agenției SAPARD România, prima măsură intrată în vigoare, care viza agenții economici, a fost 1.1 – „Îmbunătățirea și raționalizarea procesării și comercializării produselor agricole și piscicole”. Erau destule societăți economice care ar fi fost interesate de acești bani, dar lucrurile s-au dovedit mult mai complicate. „Finanțările SAPARD nu sînt accesibile oricui – a spus directorul adjunct al Direcției Generale pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Ghiță Burlui. Doar firmele cu o anume soliditate financiară pot obține fondurile, nu cele de buzunar”.
Modalitățile de obținere implică un drum sinuos, din care nu lipsesc impuneri serioase în privința rentabilității firmei, alcătuirea unui dosar voluminos, iar finanțarea europeană putea acoperi doar 30-50 de procente din valoarea proiectului. În plus, banii SAPARD vin după ce agentul economic și-i cheltuie pe ai lui. Agenții economici la care se poate aplica măsura 1.1 sînt numai cei cu capital 100% privat și cooperativele de consum. Deci cei care au fie și mai puțin de 1% capital de stat nu au acces la acești bani. În plus, mai trebuie ca firma să nu aibă pierderi măcar pe ultimul an de activitate.
Drept urmare, în ciuda sumelor uriașe puse în joc, societățile comerciale din domeniul agricuturii și industriei alimentare nu au solicitat acești bani. Din cei aproximativ 15 potențiali beneficiari din județul Bacău, există doar trei proiecte depuse pentru selecție. Din acestea, cel al firmei Almera Internațional a fost deja aprobat. Solicitările din aceste proiecte merg spre maxim, adică 2 milioane de euro.
Nici exploatațiile agricole nu vor avea un tratament mai blînd
Mulți conducători de societăți comerciale și asociații agricole așteptau cu sufletul la gură lansarea măsurii 3.1 – „Investiții în exploatații agricole”. Ei au crezut că vor avea posibilitatea să obțină fonduri europene în condiții mai acceptabile decît cele valabile în sistemul bancar românesc. Dar, după semnalele venite de la oficialii europeni și de la Agenția SAPARD, entuziasmul începe să pălească. Din ceea ce se cunoaște pînă acum, rezultă că fondurile SAPARD în acest sector vor fi la fel de greu de accesat ca și în cazul firmelor din industria alimentară.
În primul rînd, se menține contribuția proprie a agentului economic în aceeași proporție, adică în jur de 50%. Apoi, este foarte probabil ca una dintre condiții să fie o activitate măcar fără pierderi. Or, multe dintre societățile care au concentrat cît de cît pămîntul și îl lucrează în regim de exploatații agricole la nivelul județului Bacău abia își trag sufletul. Lipsa lichidităților și a unei susțineri serioase prin credite cu dobîndă accesibilă aproape îi decapitalizează an de an. De aceea, cofinanțarea unui proiect SAPARD este o problemă în toată regula. „Exploatarea pămîntului nu permite acumularea unor fonduri de rezervă, cu care să susții un proiect cu finanțare europeană – ne-a spus Vasile Anton, șeful SC Rosarium SRL Răcăciuni. Banii abia ajung să înființezi culturile pe anul care urmează. Iar ca să bagi bani într-un proiect în speranța că agenția SAPARD te cofinanțează înseamnă fie să-i blochezi un timp, fie să te apuci de treabă indiferent dacă banii vin sau nu. Există riscul să nu obții aprobare și atunci ce faci? Lași treaba baltă?”. Cu alte cuvinte, trebuie ca o firmă să aibă destule fonduri proprii ca să poată face o investiție și să conteze pe banii europeni doar în parte.
În aceste condiții, dacă cineva ar vrea să înființeze acum de la zero o fermă axată pe culturi agricole sau de creștere a animalelor și vrea să obțină fonduri SAPARD, este practic imposibil. „Eu cred că dacă cineva vrea să facă o fermă acum și speră să ajunge la fondurile SAPARD își face iluzii – ne-a spus patronul SC Niconi SRL, Nicolae Huiban, care are în derulare proiecte cu finanțări externe, dar din alte surse. Pur și simplu trebuie să știi foarte precis în ce vrei să investești, ce vrei să obții și să ai bani, mulți bani proprii. Iar România nu este tocmai un paradis din acest punct de vedere. Fondurile SAPARD îi ajută tot pe cei cu bani și cu firme consolidate deja”. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns