Proprietarii de paduri din Racova s-au asociat

Satui de furturile repetate din propriile lor paduri si neputinciosi in fata efoturilor financiare care se cer pentru intretenerea multianuala a acestora, proprietarii din comuna Racova s-au hotarit sa se asocieze. Ei au urmat, astfel, exemplul altor asociatii si composesorate constituite in judetul Bacau, dar si in judetele invecinate, iar 11 proprietari s-au inscris pe lista fondatorilor Asociatiei proprietarilor de paduri „Stejarul”. Adunarea de constituire a avut loc de Rusalaii, la sfirsitul saptaminii trecute.

Circa 30 – 40 de proprietari de paduri din Racova au participat la adunarea de constituire a asociatiei si au discutat actul de constituire si proiectul de statut al acesteia, pentru a alege, in final, comitetul director. La adunare au venit si primarul comunei, Vlad Toader, dar si reprezentanti ai Ocolului Silvic Fintinele si ai Inspectoratului Judetean de Jandarmi. „Padurile noastre – spunea, inainte de adunare, Vasile Butnaru, unul dintre proprietari – au ajuns bataia de joc a oricui. Te apuca jalea daca te duci sa le vezi. Hotii au intrat adinc in ele, au taiat copacii de pe picior, cum se spune, si au fost destule cazurile in care proprietarii au cumparat, de la carutasi, lemnul furat chiar din padurile lor”.

Paduri seculare, la mina lotrilor

Comuna Racova se intinde pe malul sting al Bistritei si este megiesa cu orasul Buhusi. O buna parte din teritoriul ei este ocupata de padure, in care stejarul si fagul sint la ei acasa. Satele Letcana si Halmacioaia s-au ridicat chiar la poale de padure. La marginea nordica a satului Racova, la citeva sute de metri de drumul forestier care duce spre Runc, pot fi vazuti fagii gemeni, monument al naturii descoperit in 1961 de profesorul Constantin Burduja de la Universitatea Al. I. Cuza din Iasi, doua trunchiuri concrescute, apartinind unor specii diferite, iar in incinta bisericii se afla stejarul Unirii, plantat in 1928, la zece ani de la actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Oamenii spun ca in padurile statului nu prea intra topor de lotru, dar in proprietatile private defrisarile s-au tinut lant. „A fost o vreme – spunea un satean – cind carutele cu lemne circulau si pe o parte si pe alta a drumului. O proprietate nepazita se afla la mina hotilor, pentru ca statul se mai ocupa, acum, numai de padurile intrate in asociatii, cu servicii contra-cost”.

Puterea vine din unire

Sufletul comitetului de initiativa pentru infiintarea asociatiei a fost unul dintre proprietari, Ioan Graitaru, cunoscut om de afaceri in judetele Bacau si Neamt. „Scopul asociatiei – spune initiatorul – este sprijinirea interesului proprietarilor, prin facilitarea accesului la resurse private si publice, interne si externe, al membrilor ei. Ma gindesc la recoltarea si reproducerea de material forestier si procurarea de puieti, la efectuarea de lucrari silvice de care padurile noastre au mare nevoie, pe care fara colaborarea cu silvicultorii nu le putem face. Or, toate acestea si multe altele se pot realiza numai prin asociatie.” Proprietarii au pus intrebari cu privire la modul in care va fi impartita masa lemnoasa, cu privire la impadurire, la modul de organizare si de constituire a fondurilor banesti ale asociatiei, la documentele prin care se va dovedi dreptul de prorietate si la colaborarea cu silvicultorii si jandarmii. In final ei si-au ales Comitetul Director, din care fac parte Constantin Lazar, Cosmin lazar, Ion Micu, Valentin Chirita si Marin Filip. Constantin Lazar a fost desemnat presedintele asociatiei.