Adrian Gârmacea, fondatorul producătorului de tâmplărie Barrier din Bacău, a criticat modul în care sunt distribuiți banii publici, birocrația și sistemul de educație și a vorbit despre oportunitățile companiei sale pe piețele externe, în cadrul Concordia Hub Est – Forum pentru Dezvoltare, organizat la Iași.
Potrivit ziaruldeiasi.ro, una dintre principalele teme abordate de antreprenor a fost declinul demografic al orașelor mici și mijlocii. Omul de afaceri a afirmat că populația și activitatea economică se vor concentra tot mai mult în jurul marilor centre urbane, care oferă salarii mai mari, mai multe locuri de muncă și acces la servicii.
Antreprenorul a dat ca exemple Botoșaniul, Bacăul și Buzăul și a susținut că, într-un orizont de câteva decenii, orașele de dimensiuni mai mici vor avea dificultăți majore în a-și păstra populația: „Orașele mici, de 100.000 de locuitori, din punctul meu de vedere sunt, pe termen lung, așa să zic, 50-70 de ani, sunt sortite eșecului”. Gârmacea a descris marile orașe drept centre de atracție pentru populație și activitate economică: „Problema cu orașele astea mari este că ele au o tendință, aș putea zice, ca o gaură neagră. Adică atrag totul din jur”.
Potrivit afirmațiilor făcute de acesta, localitățile care se confruntă cu un declin demografic accentuat nu mai au șanse reale de dezvoltare pe termen lung. În acest context, antreprenorul a susținut o abordare economică axată pe rentabilitate, argumentând că statul ar trebui să își reevalueze strategia de finanțare pentru aceste zone.
„Investițiile alea pe care le faceți voi, clasa politică, le faceți în toate satele, știm, da, vorbim de sală de sport la nu știu care sat, dar care n-a fost folosită niciodată, școli acolo care nu sunt folosite, deci alea sunt orașe care trebuie lăsate să moară”, a spus antreprenorul din Bacău.
Impactul Autostrăzii A7 asupra regiunii: Bacăul se reorientează spre București, în detrimentul Iașului
Antreprenorul Barrier consideră că legăturile mai rapide cu Capitala, datorate Autostrăzii Moldovei A7, ar putea diminua rolul Iașului ca pol regional pentru Bacău. Astfel, oportunitățile economice și mobilitatea forței de muncă din Bacău se vor reorienta în mod natural către București.
„De la Bacău la București fac astăzi două ore. Deci Bacăul o să piardă din forța de atracție gravitațională a Iașului. Din punctul meu de vedere, acum nu mai are niciun rost să bați drumul până la Iași când ajungi mai ușor și mai bine la București”, a afirmat Gârmacea.
Deși a subliniat că județul Bacău rămâne o zonă cu un profil industrial puternic, reprezentantul mediului de afaceri s-a arătat rezervat în privința perspectivelor generale ale Moldovei. Acesta a evidențiat lipsa de omogenitate economică a regiunii și dezavantajul sistemic al zonelor aflate geografic la periferie, argumentând că polii de dezvoltare situați „la marginea imperiului” vor continua să întâmpine dificultăți majore în atragerea de resurse comparativ cu centrul țării.
Citește articolul complet AICI.

Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.