Trăiește, după cum el însuși ne-a mărturisit, de zece ani, mai precis de cînd a venit la Bacău, într-o cameră de cămin, alături de un alt coleg. Ascultă, de voie-de nevoie, aproape în fiecare seară, muzica de la discoteca Universității sau de la bairamele studenților, pentru ca dis-de-dimineață să plece la serviciu. Nu este vorba de paznicul vreunui cămin studențesc, nici de vreun administrator. Ci de prorectorul Universității din Bacău, prof. univ. dr. Constantin Măzăreanu. Mulți își imaginează că a fi profesor universitar înseamnă lux sau o viață lipsită, cel puțin, de grijile materiale. Se pare că nu e chiar așa. De curînd ales prorector al Universității din Bacău, profesorul Măzăreanu locuiește într-o cameră simplă, de cămin, alături de un alt profesor, Ferdinand Pricopie, lector doctor la aceeași Universitate. Singura deosebire față de o cameră studențească este toaleta din interior. Constantin Măzăreanu este originar din Piatra Neamț, însă toată viața a fost un voiajor sau „navetist”, cum îi place lui să zică. „Am lucrat 18 ani la o stațiune de cercetări lîngă Piatra Neamț, apoi la o alta pe lîngă Roman, iar din 1992 am veni la Bacău”, povestește profesorul.
La cămin, oricît de ciudat ar putea părea pentru o persoană trecută de vîrsta studenției, profesorul Măzăreanu se simte foarte bine. Și asta, chiar dacă vremurile s-au mai schimbat. „Este o deosebire între anii mei de studenție și cei de acum. Pe atunci, atmosfera era mai liniștită, mai reținută, mai puțin distractivă. Se dădeau petreceri cam o dată pe lună. Acum se dau aproape în fiecare seară”, spune prorectorul băcăuan. Și, dacă muzica de la chefuri nu-l mai deranjează, Constantin Măzăreanu e mai degrabă nemulțumit de tinerii pornesc mașinile în trombă sau de cei care strigă la fetele din cămin. Profesorul este considerat, în cămin, alături de colegul său, Pricopie Ferdinand, și de alți cîțiva universitari care locuiesc acolo, un apropiat al studenților. Dovada e cît se poate de simplă: „Am fost invitat la unele sărbători de studenți, am fost colindați și urați” ne-a povestit Constantin Măzăreanu, care recunoaște că este un conservator și, dacă se simte bine într-un loc, acolo rămîne. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns