In toamna anului trecut, atit premierul cit si ministrul sau de finante erau extrem de optimisti si entuziasti in legatura cu evolutiile economice din 2008 si 2009. Toate analizele prudente si semnalele unor organisme internationale de prestigiu erau catalogate drept rautacioase si fara sustinere „in realitatile mediului economic romanesc”. Atunci au fost promise si marile majorari ale pensiilor (acum „topite” in avalansa de scumpiri…), si cresterile salariale nejustificate. Unii finantisti au intrebat care sint resursele. Sau – cum ar fi spus Moromete – „pe ce se bazeaza?”… Explicatii clare nu au venit, insa evolutiile ulterioare au raspuns in cinic si nemilos. In acest moment am revenit la dobinzi cum n-au mai fost de prin 2002, iar inflatia tinde sa se umfle la doua cifre. Din punctul de vedere al Guvernatorului BNR, asta ar echivala cu un dezastru economic (drept pentru care va intari, artificial, leul). Ca situatia este grava o demonstreaza si reactia Guvernului la cererile sindicale. Institutiile Statului recunosc imposibilitatea de a ridica salariul minim cu 40 de lei! Chiar daca este an electoral, Executivul stie ca intrarea intr-o spirala inflationista ar compromite toate tintele referitoare la aderarea la zona euro in 2014.
Mesajele optimiste ale Guvernului s-au bazat, intotdeauna, pe cifre statistice. Din condei, poti extrage rezultate convenabile uneia sau alteia dintre probleme. Poti spune ca „avem una dintre cele mai mari cresteri economice in trimestru intii, la nivelul Uniunii” sau poti arata ca numarul datornicilor la banci a crescut exponential in aceeasi perioada. Poti demonstra ca s-au eliberat cu 50 la suta mai multe autorizatii de constructii rezidentiale, dar, in realitate, s-au dat in folosinta doar o treime dintre apartamentele ce trecuiau a fi finalizate pina in iulie 2008. Cit despre datele referitoare la pensionari, acestea sint dramatice. Mortalitatea (pe acest segment de virsta) a crescut, se inregistreaza din ce in ce mai multe sinucideri, iar „pensiile marite” au ajuns sa aiba o putere de cumparare mult mai mica decit cele de-acum doi-trei ani. Asta este statistica! Uitam ca in spatele cifrelor frumos aranjate exista oameni si destine.
Ieri, de pe fluxurile de stiri am aflat ca inca un supermarket s-a deschis in Bacau, investitia ridicindu-se la 10 milioane de euro. Probabil a fost socotita si marfa asezata pe rafuri ca sa dea bine la inaugurare… Pe termen lung, nu stiu ce mari avantaje va avea comunitatea de la o asemenea afacere. Municipiul s-a umplut de asemenea distribuitori. Sint unitati menite sa scoata banii din buzunarele cetatenilor. Problema este de unde facem rost de banii astia?! Avem nevoie de firme de productie si de servicii, adica sa existe valoare adaugata. In ultima vreme, la supermarketurile existente n-am mai vazut cozi interminabile. Ba chiar functioneaza doar cu jumatate dintre casele de marcaj existente… Bacauanii nu se mai bulucesc la astfel de mari magazine pentru ca preturile sint la fel de umflate ca si la chioscul din cartier, iar calitatea produselor nu este extraordinara. Avem nevoie de locuri de munca bine platite (nu de salarii minime lasate la mila Guvernului), in societati serioase, de productie. Altfel vom avea parte doar de o bunastare falsa, calculata din condei, pe hirtie, alimentata cu bani proveniti din surse negre sau – in cel mai bun caz – gri.
Lasă un răspuns