Prostia frumos ambalată 

Succesul autoproclamatului ”decan” al ”Baroului” paralel s-a născut și este în continuare întreținut de suma prostiilor, ignoranței și gafelor din diferite instituții publice. Avocatul decan doctor mediator etc. datorează faima lui multor minți luminate care l-au transformat în câțiva ani într-o mică vedetă locală. Bazele fenomenului le-a pus tocmai un judecător neatent la ”punct și virgulă”. Acum, alți judecători încearcă să dreagă ce au făcut colegii lor, mulți la număr, care nu au văzut nicio problemă în faptul că peste noapte a răsărit un alt barou și o altă UNBR. Concurența nu strică, nu? Grandomania ”decanului” a fost alimentată, repet, de multă prostie. A vrut să demonstreze că la noi se poate orice. Și a reușit. Probabil că nici nu i-a fost prea greu. A convins magistrați că ”Baroul” lui e cel legal și că ar fi cazul, dacă tot doarme așa bine lumea, să organizeze și examen de intrare în avocatură. Cine a mai auzit de barou fără avocați?! A fentat până și o absolventă de Drept care a dat bani să intre în ”Baroul” lui.

Ce-i drept, ”decanul” are talent în a prosti lumea. Un judecător, cercetat penal alături de el, îmi spunea, la un moment dat, că titlul de avocat al prietenului său a fost câștigat la CEDO, când, de fapt, Curtea Europeană nu făcuse decât să consemneze calitatea falsă de ”avocat” a acestuia. Așa cum se întâmplă și acum în România, unde ai zice că este cunoscut fenomenul de avocatură clandestină, măcar la vârful instituțiilor publice. Nici pe departe.

În ultimele luni am fost contrariată de câte gafe au făcut miniștri, profesori universitari, conduceri de instanțe, funcționari. Poate nu foarte grave, dar care nu fac decât să amplifice îndrăzneala, deja exagerată, a celui autoproclamat ”decanul Baroului Bacău”. Gafe care demonstrează cât de superficial își fac treaba cei plătiți din bani publici. Avid după atenție și recunoaștere, ”decanul” și-a trimis teza de doctorat în drept, obținută la Universitatea de Stat din Republica Moldova, la toate instituțiile din România. Iar reacțiile au venit cu sutele. Nici dacă se încerca un studiu în acest sens nu se ajungea la o asemenea demonstrație de penibil, neștiință, ignoranță, toate ambalate într-un pachet frumos. ”Stimatul/distinsul domn”, pentru că așa suntem noi învățați să începem fraza, a primit aprecieri pentru realizarea lui de la profesori universitari de la Universitatea București, dar – culmea! – și de la conducerea unor instanțe și parchete din țară. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – Agenția Națională a Funcționarilor Publici îi răspunde că a „diseminat” teza de doctorat la nivelul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și o apreciază ca fiind utilă activității personalului instituției. Incredibil este că teza de doctorat în drept a fost atestată și de Ministerul Educației Naționale din România, care îi acordă ”decanului” dreptul de a face stagii de pregătire cu studenți la Drept. Am întrebat, în urmă cu vreo două luni, la minister dacă se știe că ”decanul” nostru este cercetat penal tocmai pentru avocatură clandestină. Mie nu mi-a răspuns nimeni cu ”Stimată”. Nu mi-a răspuns deloc. Repet, poate nu este foarte grav că, cel puțin la nivel declarativ, titlurile însușite forțat de acest personaj sunt recunoscute de instituții, dar este cel puțin o palmă peste obraz pentru cei care de ani de zile încearcă să-i taie din elan și să demonstreze că ce face el este penal.