Protagonisti si figuranti

Spectacolul s-a incheiat, huiduielile continua. Evenimentele petrecute in preambulul si pe parcursul ultimei etape a Ligii I de Fotbal scot la rampa un mare adevar. Anume: ca fotbalul-spectacol s-a transformat intr-o mega-afacere ce nu mai are nimic in comun cu preceptele morale ale sportului, in general; onoare, demnitate, competitie. Si, in acelasi timp: faptul ca una dintre prioritatile luptei impotriva coruptiei generalizate se afla aici, in acest mediu profund viciat si transformat in stat in stat de catre tot soiul de investitori si finantatori verosi, cu complicitatea fatisa sau mascata a unor conducatori de cluburi si tot felul de samsari erijati in procuratori, manageri sau tehnicieni. Spiritul fayr-plaiului a devenit de mult desuet, fiind tratat ca o marfa depreciata care si-a pierdut valoarea de intrebuintare. Noul val al acestui ultim scandal de dimensiuni nationale matura totul din cale, croind piste tot mai largi detonarii intereselor exacerbate, ce depasesc orice limite ale moralitatii.
Unul dintre promotorii acestul nou val este, de departe, Gigi Becali, figura de o controversata notorietate in arealul fotbalului romanesc. Dupa incidentele de acum citeva zile de la Cluj, cind cinci personaje din anturajul sau proscris au fost surprinse avind asupra lor peste 1,7 milioane de euro pentru stimularea jucatorilor echipei locale Universitatea, el risca sa fie declarat, aici, persona non grata, iar formatia pe care o patroneaza sa fie depunctata si amendata cu o suma consistenta. Procurorii DNA, care au declansat ample cercetari printre presupusii actori cu roluri de prima mina, urmeaza sa stabileasca tratamentul penal al cauzei, iar Federatia Romana de Fotbal sa aplice „premierile”. Dar, dupa cum merg treburile pe la noi, boala are toate sansele sa se prelungeasca, sporind totodata saracia implicarii si fatarnicia sistemului.
Nu este, insa, aceasta, unica situatie aberanta ce bulverseaza fotbalul autohton pastorit de nasul Mircea Sandu si Federatia pe care o conduce, talonata indeaproape de Liga lui Mitica (Dragomir). Scandalurile intrerminabile din arbitraj, care au tinut capetele de afis pe intreg parcursul actualei editii de campionat, au devenit o stare de obisnuinta care nu mai surprinde pe nimeni. Cavalerii fluierului, platiti regeste pentru niste prestatii lamentabile, jenante, deranjante si vinovate, au devenit un fel de factotum liberi de orice tutela si principii si care stabilesc ierarhii si clasamente dincolo de verdictele gazoanelor, fara ca cineva sa-i traga serios la raspundere. Comisiile specializate ale aceleeasi Federatii iau decizii hilare si aberante, lipsite de orice logica si fundament legal si care nu de putine ori se contrazic si anuleaza. Asa cum este cazul Otelului din Galati, care a pierdut la masa verde un joc disputat in urma cu doua luni de zile si asupra caruia exista un verdict anterior, definitiv si executoriu! Explicatia unor atare atitudini ce frizeaza bunul simt se afla la mintea oricui poseda o farima de discernamint: o simpla rocada de pozitii ce invita la o competitie europeana una dintre echipele ce nu avea confirmarea rezultatelor directe. Situatie comparabila cu cea a celebrului caz Bricheta, in care stelistii aceluias latifundiar deja pomenit s-au vazut gratulati cu puncte nemeritate care-i puteau propulsa in postura de campioni, cu toate beneficiile de imagine si financiare ce decurg din acestea. Butoniada despre care s-a tot vorbit, pina a se transforma in obsesie, este o realitate ce defineste starea fotbalului romanesc cel putin la nivelul sau de prima pozitie. O situatie pe cit de degradanta, pe atit de culpabila. Sarabanda sumelor traficate pe sub mina, prin sacose de plastic, valize cu „ingerasi zburatori”, portbagaje de masini, declaratiile belicoase, alaturi de cele pacifist-moralizatoare, suspendarile de arbitri, de jucatori, de conducatori sau de terenuri, masuri asupra carora se revine nu de putine ori spre a le mai indulci, reprezinta doar recuzite de plan secund ale unui spectacol ce nu are mai nimic in comun cu legalitatea si normele sportive. Maria Sa Fotbalul si sfetnicii sai, de taina sau la vedere, se erijeaza in stapini absoluti ce conditioneaza si dau sanctiuni. Pentru ei, institutiile si legile statului nu exista, iar spectatorii si suporterii sint tratati ca figuranti pentru scenele de masa.
Pina la urma va trebui, totusi, ca cineva sa fluiere si execute loviturile de penalitate. Care sa nu fie ratate, asa cum s-a intimplat pina acum. Ancheta derulata de DNA in cazul „mitei de stimulare” de la Cluj poate fi un inceput care sa marcheze ora curateniei totale in fotbal.