Primarii, obligați să cîntărească sărăcia
• beneficiarii venitului minim garantat trebuie cernuți cu sita deasă
• prefectul județului, Radu Cătălin Mardare, recunoaște că fondurile sînt insuficiente pentru plata ajutorului prevăzut la Legea venitului minim garantat
O mare parte dintre cele 15.253 de familii din județul Bacău, care au beneficiat anul trecut de ajutorul social prevăzut prin Legea 416, a venitului minim garantat, trebuie să-și ia adio și de la ultima firimitură pe care statul le-o scăpa printre degete. Pentru cei considerați la limita supraviețuirii, nu sînt bani. Ploaia de declarații sclipitoare de la punerea în aplicare a legii s-a transformat într-o ceață după care se ascund guvernanții atît de generoși cînd este vorba despre promisiuni și în care orbecăie primarii. Intențiile inițiale au fost de a garanta fiecărei familii un nivel minim de trai, prin acordarea unui ajutor financiar. Beneficiarii sînt obligați ca, pentru banii primiți, să presteze 72 de ore de muncă, lunar, în folosul comunității. Consiliile locale au avut posibilitatea să stabilească niște criterii de triere a dosarelor celor care s-au declarat de bunăvoie săraci. Unii au luat în calcul căruța din curte, grădina, calul sau vaca, toate considerate bunuri care pot aduce venituri. Rezultatul: peste 15.000 de de familii din județul Bacău au avut dreptul la bani. Numărul lor, inițial mult mai mare, s-a redus considerabil, după ce o parte dintre ei au renunțat, cînd au văzut că trebuie să muncească nouă zile pe lună pentru comunitate.
Chiar și așa, banii s-au epuizat rapid. Majoritatea primăriilor din județul nostru s-au împotmolit în luna august anul trecut, cînd fondurile s-au terminat. De atunci, oamenii așteaptă să li se dea ce s-a promis. Lucrurile au devenit și mai dramatice la începutul acestui an. În județul Bacău, primarii au la dispoziție 14 miliarde de lei pentru ajutorul social, față de aproximativ 60 de miliarde de lei, cît s-a repartizat pentru trimestrul I al anului 2002. Cum nu sînt bani, reprezentanții instituțiilor județene le-au recomandat primarilor să taie în carne vie și să cîntărească mult mai bine sărăcia. Aleșii locali trebuie să trieze dosarele cu sita deasă și să găsească noi criterii de selecție, pentru ca un număr cît mai mic de oameni să fie puși în plată. Săracii au început deja să se revolte, la Buhuși, unde amenință că vor ieși în stradă dacă nu primesc măcar banii care le asigură supraviețuirea.
Recomandările sînt valabile în primul rînd pentru comunitățile cu număr mare de dosare, în care sărăcia rînjește la porți. Unii primarii spun că selecția este imposibilă și că e inuman să stabilești cine este mai nevoiaș, cînd jumătate de sat e la limita supraviețuirii. Comunele de pe valea Siretului, supranumită de ani buni „valea plîngerii”, se detașează ca pol al sărăciei. La Lipova, Horgești, Izvorul Berheciului, Răchitoasa, Oncești, Coțofănești, dar și la Buhuși și Corbasca, peste 20 % din populație are dosarele depuse pentru a primi venitul minim garantat. O singură certitudine există pentru cei aflați în nevoi: nu sînt bani suficienți. Prefectul județului, Radu Cătălin Mardare, spune că plățile nu vor începe pînă nu se va stabili clar numărul beneficiarilor de ajutor social. „Nu putem avea în ianuarie un număr de persoane, care să scadă apoi în februarie, pentru că ar fi și mai rău. Dar nici nu trebuie făcute discriminări, în funcție de cine țipă mai tare. Pentru venitul minim garantat există un buget care se termină și trebuie stabilită o ordine de priorități”, spune prefectul, care recunoaște că nu sînt bani suficienți pentru aplicarea legii venitului minim garantat.
Primarii, între realitatea din comunitate și solicitările de la „centru”
Hotărît lucru, primarii se află acum între ciocan și nicovală. Pe de o parte, ei știu că sărăcia din comunitățile pe care le conduc nu poate fi cosmetizată, iar pe de altă parte, de la centru, li se cere să „secere” printre dosare. „Totul se va răsfrînge împotriva noastră. Oamenii nu vor să înțeleagă că guvernanții care le-au promis bani nu mai au de unde sau nu mai vor să le dea. Ei spun că primarul nu le dă bani. Au trecut povestea asta pe umerii primăriilor, deși noi nici măcar nu am fost consultați cînd s-a conceput legea venitului minim garantat. Nimeni nu vrea să înțeleagă că este la fel de păgubos ce se întîmplă, și pentru primarii PSD, și pentru cei ai opoziției”, ne-a declarat unul dintre primarii din județ, culmea!, chiar membru al partidului aflat la guvernare.
Au greșit primarii cînd au aprobat un număr prea mare de dosare? Au exacerbat ei sărăcia? Pînă și autoritățile cred că cifrele sînt aproape de realitate. „Majoritatea localităților cu pondere mare din populație beneficiară de venit minim garantat se află în partea de est a județului, ceea ce nu reprezintă o anomalie. Or mai fi greșit primarii în unele cazuri, poate au cedat presiunilor venite din partea unor oameni cărora nu li s-ar fi cuvenit plata ajutorului, dar asta nu a reprezentat un fenomen. Un primar cunoaște, însă, cel mai bine nevoile comunității. E greu să fii în locul unui primar”, a admis Cătălin Mardare. L-am întrebat pe prefectul județului cum crede că se vor rezolva lucrurile. „Există două variante: cu banii pe care îi avem în acest moment, trebuie să facem o triere a dosarelor, iar dacă mai primim bani la rectificare, atunci se poate și o triere mai puțin «deasă»”, a spus prefectul. El crede, însă, că primarii nu au epuizat toate variantele și că problemele ar putea fi rezolvate, fie și parțial, prin apelarea la programul de angajare temporară, derulat prin Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), sau prin atribuirea unor loturi în folosință, din rezerva primăriei, persoanelor apte să muncească, ceea ce ar putea duce la o creștere a veniturilor.
Primarii nu se înghesuie la variante alternative
Programul derulat prin AJOFM a apărut în primăvara anului trecut și dă posibilitatea consiliilor locale și județene să angajeze temporar persoane, pentru nevoile comunității. Pentru perioada martie – noiembrie, timp de șapte luni, AJOFM suportă 70 % din salariul minim pe economie, restul de 30%, la care se adaugă impozite, urmînd a fi suportat de primării, iar în perioada noiembrie – martie, timp de cinci luni, AJOFM suportă integral salariul minim pe economie. Apărută în primăvara anului trecut, varianta nu a fost pe placul primarilor, care s-au gîndit mai întîi că vor trebui să scoată bani din buzunar pentru 30 % din salariu. Numai că această cale ar fi rezolvat în mare parte problema, fie și numai pentru cîteva luni, a venitului minim garantat. Pentru a accesa această variantă, consiliile locale trebuie să emită o hotărîre, prin care să stabilească numărul celor ce urmează a fi angajați temporari. „Am făcut informări în tot județul, am trimis la primării inclusiv modelul de hotărîre de consiliu local. Specialiștii noștri au bătut județul, am făcut informări și în cadrul Comisiei Consultative. Primarii au rămas insensibili la oferta noastră. Abia prin toamnă au început să-și dea seama că este o variantă bună și cel mai bine i-a convins puterea exemplului: cînd au văzut că alții au făcut angajări temporare și au rezolvat și problema venitului minim garantat. Unii au făcut contract chiar pe un an, după ce au înțeles că cei care vor fi angajați pe această perioadă, vor beneficia apoi de ajutorul de șomaj și vor scuti, astfel, bugetul local, de o cheltuială”, ne-a declarat Claudiu Boangiu, purtător de cuvînt la AJOFM Bacău.
Curios lucru, o mare parte dintre primăriile îngropate în dosarele pentru venit minim garantat și care caută acum soluții pentru a renunța la o parte dintre acestea, nu a făcut nici un demers pentru a ajunge la banii AJOFM. Primarii din Horgești, Coțofănești, Izvorul Berheciului și Răchitoasa nu au nici un angajat temporar și nici nu au făcut vreo solicitare în acest sens. Alți primari cu potop de dosare sociale încearcă să-i trimită pe oameni la muncă și beneficiază de bani de la AJOFM. Pe acestă cale s-au angajat cinci persoane la Lipova, pentru o perioadă de cinci luni, șase la Oncești, pentru un an, zece la Măgirești, 95 la Corbasca și 48 la Buhuși. De departe cel mai inspirat s-a dovedit primarul din Vultureni, Neculai Ailenii, care a angajat, cu banii de la agenție, 330 de persoane, rezolvînd, fie și numai pentru cinci luni, problema venitului minim garantat în comuna situată tot pe „valea plîngerii”. AJOFM are în acest an la dispoziție 18 miliarde de lei, numai pentru acest program și suma poate fi suplimentată, dacă există solicitări, ne-a asigurat Claudiu Boangiu.
Pînă cînd aleșii locali vor înțelege că pot să-i trimită la muncă pe oamenii aflați în pragul sărăciei, dar care sînt încă apți să desfășoare o activitate, primarii au de rezolvat o grea dilemă: să categorisească sărăcia. Mai ales a celor, deloc puțini, bătrîni sau bolnavi, aflați la limita disperării, care nu au nici pămînt, nici animale și pentru care ziua de mîine reprezintă o problemă. O dilemă în care i-a aruncat demagogia actualei guvernări, care se arată preocupată de protecția socială doar la nivel de declarații. O situație gravă, generată de partidul de guvernămînt, care a dorit să-și atragă cu orice preț simpatia populației, în special a celor mulți și aflați în nevoi, dar pentru care „tătucul stat” continuă să fie o alternativă mai comodă decît munca. După aproape un an de la apariția legii despre care mulți au spus că încurajează lenea, PSD se vede lovit cu propriile sale arme: a epuizat banii cu care a încercat să-și facă o campanie electorală mascată de lozinca protecției sociale. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns