PS Episcop Ioachim Bacauanul, la ceas aniversar

Intr-o perioada cind tinerii fugeau de calugarie, iar viata monahala era interzisa si condamnata de regimul comunist, Ilie Giosanu a ales sa intre in manastirea. A optat pentru Sihastria, acolo unde traiau, in anii 70, cei mai cunoscuti duhovnici romani. A fost acceptat ca frate, la doar 16 ani. Dupa studii de specialitate, seminar si facultate de teologie, a fost tuns in monahism. A ajutat la restaurarea manastirii Bistrita, dupa care, in anul 1985, a fost chemat la Iasi. A urmat apoi o perioada de slujire la Mitropolie, sub ocrotirea Sfintei Parascheva, dupa care, in 1991, a fost trimis cu o bursa de studii doctorale la Institutul „Saint Serge” din Paris. Era primul calugar roman bursier in Occident dupa 1989. „Aveam sa plec din mijlocul Carpatilor, dupa ce am slujit la Iasi, linga Cuv. Parascheva, pentru care am o evlavie deosebita, pentru ca Dumnezeu sa-mi indrepte pasii sa conduc o eparhie aflata sub protectia Cuvioasei”, a afirmat episcopul Ioachim. Tinarul teolog a lasat pentru o vreme, universul spiritualitatii moldave, pentru a cunoaste spectrul lumii occidentale. O lume despre care prima impresie nu a fost deloc una entuziasta. „Dupa parasirea unui spatiu de spiritualitate si asceza, incarcate de lumina, pentru ca asceza presupune o iluminare a sufletului, o lumina care vine din cer, adica din acea atmosfera plina de lumina a Moldovei, am ajuns in orasul asa-zis al luminilor. Mi s-a parut plin de intuneric intru cit am regasit acolo registrul epocii luminilor, sau iluminismului, care a pus pe om ca masura a tuturor lucrurilor. Ori nu omul da lumina, ci lumina vine din alta parte, din cer, de la Dumnezeu, Parintele luminilor”, a precizat PS Ioachim Bacauanul. Dupa cuvintul Sfintul Ioan Damaschin, care spune „carbunele aprins aprinde si pe celalalt”, tinarul ieromonah a inceput sa-i descopere, in acel melanj cultural si religios, pe cei care traiau in „Duhul Adevarului”. „De vreme ce am avut acea lumina primita din spiritualitatea de acasa, a parintilor care m-au format duhovniceste si m-au invatat sa pastrez calea catre Hristos, ajungind intr-o lume necunoscuta, am descoperit, prin Hristos, pe prietenii si casnicii lui Dumnezeu, de pe pamint”, a afirmat PS Episcop. „M-am gindit, cind am ajuns la Paris, ca si sfintul Ilie, care se ruga lui Dumnezeu sa-l ia de pe pamint caci nu mai era nimeni sa cinsteasca numele Lui. Insa, asemenea sfintului prooroc, caruia i s-a revelat ca mai sint 7000 de barbati in Israel care nu si-au plecat genunchiul lui Baal, mi-a asezat Dumnezeu pe cale oameni adevarati, cinstitori de Dumnezeu si traitori plenari ai credintei si ortodoxiei autentice”, a mai spus PS Episcop. Dupa ce a descoperit cum si-au structurat viata in Occidentul secularizat atitia oameni extraordinari, intre care marii profesori Vladimir Losski, Alexander Schmemann, George Vasilievici Florovsky, Boris Bobrinskoy, tinarul ieromonah a prins curaj si a inceput sa contribuie cu posibilitatile sale, „caramida data de Providenta”, la edificiul teologiei si vietii ortodoxe din Paris. Printre altele, PS Ioachim avea sa infiinteze si prima manastire romaneasca ortodoxa din orasul luminilor. Rodnica activitatea din Occident avea sa fie urmata, de chemarea la arhierie pentru episcopia Romanului. A revenit in tara, in preajma mileniului III, dupa o bogata si frumoasa experienta in Franta. O noua provocare. „As putea spune ca am regasit aceeasi fresca, de data aceasta invers. Biserica se confrunta cu noile mutatii ale tranzitiei si am considerat, fara sa-mi dedic un timp de acomodare, ca trebuie sa ma implic in promovarea valorilor ortodoxe in lumea secularizata. Si, de data aceasta , asa cum spiritualitatea ortodoxa dobindita aici, mi-a folosit in Franta, tot asa, experienta dobindita pe tarimul neoliberalismului si secularismului occidental, mi-a ajutat in misiunea la care am fost chemat aici, in Carpati”, a mai adaugat PS Ioachim Bacauanul. Iar roadele se vad in Eparhia Romanului si Bacaului: asezaminte social-filantropice, proiecte de ajutoare a elevilor si batrinilor, activitati pastoral-misionare si multe altele. Si continua…
(Pr. Constantin GHERASIM)