• Bacăul se întoarce la situația înregistrată după alegerile din 2000 • după monopolul deținut de PSD asupra primăriilor din județ, partidul de guvernămînt se vede nevoit să facă mai mulți pași înapoi și să intre în opoziție • rezultatele obținute la aceste alegeri readuc scena politică băcăuană într-o situație asemănătoare cu cea de după alegerile din 2000
Răsturnare spectaculoasă de situație în sfera politică băcăuană în urma rezultatelor alegerilor din cel de al doilea tur de scrutin. După mai bine de patru ani de dominare în aproape întreg județul, Partidul Social Democrați (PSD) se vede detronat acum de pe poziția de lider incontestabil. Înainte de organizarea acestor alegeri, PSD pleca din pole position, cu cele 66 de primări din totalul celor 87 de comune care se aflau la vremea respectivă pe harta județului. Partidul de guvernămînt era secondat, înainte de data de 6 iunie, de 12 primari liberali, șase democrați și de trei reprezentanți ai umaniștilor. Situația se prezintă cu totul altfel acum, după publicarea rezultatului alegerilor locale din iunie 2004. PSD a preluat conducerea în 41 de comune din județ, liberalii conduc în 20 de comune, democrații în 11 localități, umaniștii în opt, Partidul România Mare (PRM) în două, alte două comune sînt conduse de independenți, iar Partidul Unității Națiunii Române (PUNR), Partidul Acțiunea Populară (PAP), Partidul Noua Generație (PNG) și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNTCD) au cîte un reprezentant în fruntea primăriilor din alte patru comune ale județului.
Situația înregistrată acum nu reprezintă decît o întoarcere în timp cu patru ani, cînd se înregistrau rezultate relativ asemănătoare. În anul 2000, imediat după alegeri, fostul Partid al Democrației Sociale din România (PDSR), devenit acum aproape trei ani Partidul Social Democrat (PSD) avea 40 de primari, Partidul Democrat (PD) – 14, Partidul Național Liberal (PNL) – 6; Partidul Național Român (PNR) – 7, Alianța pentru România(ApR) – 8, Partidul Socialist al Muncii (PSM)- 3; Partidul Socialist (PS) era reprezentat de un primar iar opt lideri de administrație publică locală erau independenți.
PSD – în scădere cu 50%
Mai bine de jumătate din primăriile din județ deținute pînă înainte de alegeri au fost pierdute acum de partidul de guvernămînt. Dacă înainte de alegeri deținea controlul în 66 de primării din județ, PSD va trebui să se mulțumească acum cu doar 41 din cele 88 de primării ale județului. O situație asemănătoare se înregistra și în 2000 însă PSD a reușit ca în cei patru ani în care a stat la guvernare să acapareze, una cîte una, primăriile din județ și să îi facă pe primarii acelor comune să își schimbe, de bună voie sau de nevoie, înregimentarea politică. Nimeni nu poate spune acum dacă istoria se va respecta și în următorii patru ani. Oamenii care au urmărit mersul lucrurilor în urbea noastră în toți acești 14 ani spun că menținerea mandatelor actuale cîștigate de noii primari va depinde destul de mult de rezultatele care se vor înregistra la alegerile din toamnă. Asta pentru că experiența acestor 14 ani a demonstrat că tendința primarilor aflați în fruntea unor localități mai mici și fără o prea mare putere financiară este de a se înregimenta în partidul aflat la putere, fie pentru a reuși să aducă mai mulți bani în comună, fie pentru a-și consolida mai bine poziția.
PNL – în creștere lentă, dar sigură
Liberalii au reușit, după aceste alegeri, să își așeze reprezentanți în fotoliile de primar din 20 de comune din județ. Cifra reprezintă aproape o dublare a numărului de primării deținute înainte de alegeri. De la cele șase comune în care avea desemnați reprezentanți în urma alegerilor din 2000, liberalii au urcat pînă la 12 primari înainte de alegerile din 6-20 iunie și reușește să iasă din aceste alegeri cu membri PNL în 20 dintre cele 88 de comune ale județului.
PD și-a dublat, aproape, numărul primarilor
Dacă pînă în urmă cu cîteva săptămîni democrații se puteau lăuda să sînt singurul partid de opoziție care are în mîine destinele unui oraș din județ, PD nu a reușit, după aceste alegeri, să rămînă cu reprezentanți în nici una din localitățile urbane ale județului. Chiar dacă nu a reușit să obțină nici una din primăriile orașelor sau municipiilor din județ, PD a obținut, în schimb, un număr aproape dublu de primării față de cele pe care le avea înainte de organizarea acestor alegeri. Astfel, dacă înainte de 6 iunie PD era reprezentat de șase primari, 11 democrații au reușit să se așeze acum pe fotoliul de primar în tot atîtea localități din județ. Cifra reprezintă o apropiere semnificativă față de rezultatele înregistrate în urma alegerilor din 2000 cînd PD a reușit să obțină conducerea în 14 comune din județ.
Umaniștii și-au triplat reprezentarea în județ
De la trei primari umaniști, cît erau înregistrați în tot județul înainte de alegerile din 2004, PUR reușește acum să obțină reprezentativitate în opt dintre cele 88 de comune din Bacău.
Independenții și partidele mici au cea mai slabă reprezentare
Doar doi dintre candidații care s-au încumetat să se înscrie în această campanie electorală fără să fie susținuți de un partid politic au reușit să îi convingă prin propriile puteri pe alegători și să fie desemnați primari în localitățile în care își au domiciliul. Cifra reprezintă o creștere față de situația dinainte de alegeri cînd nici unul dintre primari nu era independent, dar și o apropiere timidă de situația înregistrată în urma alegerilor din 2000 cînd opt dintre cei 87 de primari care erau atunci era independenți. Cei doi independenți au, la rîndul lor, alți patru colegi al căror partid nu se prea bucură de o mare reprezentare în județ. Este vorba de primarii PUNR, PNG, PNȚCD și PAP care sînt cam de unii singuri și nu mai au alți colegi de partid în fruntea altor primării din județ cu care să se consulte în probleme de administrație.
Lasă un răspuns