PSD practică protecția socială prin diminuarea pensiei

Ministerul Muncii se joacă cu vechimea în muncă a salariaților

• mii de angajați din județul nostru riscă să rămînă fără vechime în muncă din cauza lipsei carnetelor de muncă

Mii de salariați băcăuani riscă să rămînă fără vechime în muncă și cu pensii mult diminuate sau deloc pentru că nu au carnete de muncă pentru evidențierea timpului muncit. Una dintre marile societăți băcăuane care se confruntă cu o lipsa cărții de muncă este Agricola Internațional. „Avem angajări făcute în 2002 și 2003, dar nu avem carnete pe care să le putem trece vechimea și să le închidem la sfîrșitul anului așa cum cere legea. Or, noi trebuie să le predăm salariaților în baza unui proces verbal. Reprezentanții Direcției Muncii nu au luat nici o hotărîre în rezolvarea acestei probleme și ne spun că nu au carnete de muncă. Pentru a suplini lipsa cărților de muncă, noi eliberăm o adeverință în care trecem perioada de muncă a salariatului în unitatea noastră, urmînd ca aceasta să fie completată în cartea de muncă la momentul achiziționării ei”, ne-a declarat Ștefan Zoican, director resurse umane la societatea băcăuană. Situația este însă mult mai gravă. În județul nostru sînt zeci de persoane sau poate chiar mii care nu au carnete de muncă de cîțiva ani. În cazul în care aceștia vor să se pensioneze nu pot prezenta carnetul de muncă pentru a li se deschide dreptul la pensie. Adeverința eliberată de unitatea angajatoare este singura soluție în acest caz. Patronii au ales varianta copiei după foile din carnetul de muncă, ștampilarea acestora și anexarea în carnet, dar nici aceasta nu este o soluție ortodoxă, pentru că fiecare supliment are seria lui, iar copiile nu sînt recunoscute de Casa de Pensii sau Camera de Muncă.

Carnetele de muncă ar trebui aduse de către Direcția pentru Dialog Familie și Solidaritate Socială (DDFSS) din Bacău. Instituția a adus carnete la începutul acestui an, dar s-au dat ca pînea caldă pentru că deja erau cereri multe de anul trecut. De atunci nu s-a mai adus nici măcar o foaie de carnet, pentru că la București nimeni nu știe dacă se vor mai tipări sau nu. „În județul nostru ar fi necesare peste 4.500 de carnete de muncă, dar cred că ne-ar trebui un stoc de vreo 7.000 de carnete. La acestea se adaugă peste 3.000 de suplimente. În ultimele discuții pe care le-am avut la minister am aflat că nu s-a luat hotărîrea de a se imprima carnete noi de muncă. Conform codului Muncii, evidențierea vechimii în muncă a angajaților se va face prin registrul de evidență a salariaților și declarațiile nominale”, ne-a declarat Teodor Agachi, director executiv la DDFSS Bacău.

Registrele salariaților, o altă pacoste

Registrele de evidență a salariaților se pare că nu reprezintă soluția ideală. Inspirate după model bulgăresc și unguresc, acestea s-au dovedit prăpăstioase în țările în care au fost aplicate. În Ungaria s-a renunțat la ele după un an și ceva, iar în urmă au rămas mii de oameni fără perioade de muncă nerecunoscute. De aceea, reprezentanții Ministerului Muncii pregătesc o modificare la noul cod al Muncii prin care nu ar fi exclus să se renunțe la aceste registre. „Deocamdată nu ne putem pronunța oficial. Cert este că pînă la 15 noiembrie ni s-a spus că decizia va fi publicată sub forma unei modificări a Codului Muncii. Noi, ca instituție, avem posibilitatea de a-i verifica pe patroni, dar problemele apar la micii întreprinzători”, ne-a declarat Ion Barbu, inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Bacău. Dacă marile societăți au un departament de resurse umane care ține o evidență clară a noilor contracte de muncă înregistrate și a perioadei cît acestea se derulează, la micii patroni situația nu este deloc îmbucurătoare pentru salariat. Aici există chiar posibilitatea ca patronul să arunce registrul și să îl declare pierdut. Astfel, salariatul nu mai poate demonstra că a avut sau nu contract de muncă.

Deocamdată, nimeni nu se poate pronunța dacă la sfîrșitul anului carnetele de muncă vor fi o amintire. Frica de a nu se întîmpla ca la unguri a creat la București trei curente: unul prin care să se mențină carnetele pînă în 2004, pentru a se vedea dacă registrele de evidență sînt într-adevăr viabile, să se mențină carnetul doi ani concomitent cu registrul sau să se mențină patru ani, după care să fie înlocuite cu cartele magnetice, așa cum se practică în majoritatea țărilor vestice. Pînă cînd apele se vor limpezi la București, patronii băcăuani care nu înregistrează registrele de evidență la ITM Bacău vor risca în continuare amenzi între 20 și 50 de milioane de lei. (Claudiu TĂNĂSESCU)